Pentru sănătatea umană, dulciurile din comerț reprezintă un adevărat pericol, acestea având reacții adverse grave pe timp îndelungat. Pe lângă zahăr, acestea conțin diferite chimicale, E-uri, dar și alte substanțe menite să le facă mai gustoase, însă dăunătoare.
Zahărul – dușmanul de toate zilele
Specialiștii avertizează că respectivele ingrediente nu se găsesc doar în dulciuri, ci și în alte produse de pe rafturile magazinelor.
„În 2015, Ministerul Sănătății anunța cu ceva mai puțin de 1.000.000 de bolnavi de diabet în România, 73.000 cazuri diagnosticate doar în 2015, aşadar 200 bolnavi noi pe zi. Conform CNAS, între 2006 şi 2016, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet s-a dublat, iar costurile suportate de noi toți au crescut de 6 ori. Există o substanță al cărei consum duce la diabet, acnee, boli de inimă, depresie, infecții, alergii, boli digestive, cancer (în special de colon), carii dentare (5-10% din populație la începutul secolului XX, în prezent 95% din populație), obezitate, osteoporoză, slăbirea sistemului imunitar, anemie, tulburări hormonale, gastrită, rahitism, reducerea capacității de concentrare, hiperactivitate.
Ai spune că această substanță e interzisă demult de către toate forurile interne şi internaționale. Ei bine, surpriză! Nici vorbă de aşa ceva. Este vorba de zahărul nostru cel de toate zilele, pe care nu-l găsim doar în bomboane, prăjituri, sucuri, ci ascuns şi în iaurt (2 lingurițe zahăr/100g), iaurt <<cu fructe>> (4-6 lingurițe zahăr/100g), cereale (15 lingurițe de zahăr/250g), salata de varză de la fast-food (poate avea 5 lingurițe de zahăr/100g), sosul de spaghete, supele la conservă, ketch-up (poate avea 1 linguriță de zahăr într-o lingură de ketch-up), sosurile de maioneză, muştar, inclusiv în pâine şi carne procesată (mezeluri, parizer, salam, crenvurşti etc.). Industria mondială a zahărului totaliza 77,5 miliarde de dolari în 2012, conform BBC Research”, a declarat Oana Buciuman, technician nutriționist.
Aspartamul și siropul de porumb – doi îndulcitori periculoși
Dulciurile sunt consumate deopotrivă de la mic la mare, însă o atenție sporită trebuie avută în cazul copiilor. „Dacă nu dai Coca-Cola (sau alte sucuri) unei plante, cum poți s-o oferi unui copil? Sau să-ți imaginezi că-i face bine? Răspunsul stă în lipsa educației, în reclamele agresive, în inexistența unei strategii naționale de prevenție şi în puterea industriei zahărului şi a celor adiacente. Toate acestea se bazează însă pe ignoranța consumatorilor”, consideră băimăreanca.
De asemenea, Oana Buciuman atrage atenția asupra a doi îndulcitori și anume aspartamul și siropul de porumb. „Să intrăm un pic şi în problema altor doi îndulcitori folosiți pe scară largă. Aspartamul este neurotoxic, dar se foloseşte în aproape toate gumele de mestecat „fără zahăr”. Îl găsim în băuturi „zero zahăr”, „zero calorii”, „dietetice”, produse pentru diabetici, gemuri etc.
Doctorul neurochirurg Russell Blaylock, în cartea sa „Excito-toxine: gustul care ucide” vorbeşte în amănunt despre efectele devastatoare ale consumului de aspartam asupra sistemului nervos: stimulează neuronii până la distrugere, duce la hiper-excitabilitate, pierderea memoriei şi auzului, schimbări comportamentale, dureri de cap, dereglări hormonale. Inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, într-un studiu din 2010, atrage atenția asupra consumului de băuturi răcoritoare, care duce la diabet, boli cardiovasculare şi cancer. In New York este interzisă vânzarea băuturilor răcoritoare îndulcite în pahare mari. Mexicul a interzis reclamele televizate la aceleaşi băuturi.
Siropul de porumb este un alt îndulcitor utilizat în tot felul de dulciuri destinate copiilor. Aproape toate culturile mondiale de porumb sunt modificate genetic, astfel încât să reziste unui erbicid foarte eficient – gliphosatul, care se ascunde sub denumirea de Round Up. Acesta este toxic, probabil cancerigen, disruptor endocrin, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătății şi a mai multor cercetători. De asemenea, animalele din industria cărnii şi laptelui „beneficiază” de culturile de soia şi porumb stropite cu Round Up.
Şi în România se foloseşte pe scară largă, fiindcă uşurează munca agricultorilor şi oamenii nu cunosc faptul că le poate produce cancer şi boli endocrine. Problema majoră este că nu am fost învățați să căutăm informația şi să o cernem. Înghițim pe nerăsuflate tot ce regurgitează producătorii de orice. Nu ne punem întrebări şi plătim cu sănătatea noastră şi a copiilor noştri. Întrebarea care se impune este dacă îi lăsăm pe alții să decidă pentru noi sau începem să gândim şi să facem propriile alegeri?”, se întreabă tehnicianul nutriționist.
L.C.H.
