Haos juridic înainte de alegerile prezidențiale - 10 ore în urmă
Distincție: Părintele Bogdan Ciocotișan din Dumbravița a primit Ordinul „Crucea Justinian Arhiepiscopul” - 10 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Întâlnirea cu Maica Domnului ne poate schimba viața! – scurtă meditație la Praznicul închinat Izvorului Tămăduirii - 10 ore în urmă
Acțiune în Munții Maramureșului a salvamontiștilor pentru salvarea a doi ucraineni - 12 ore în urmă
80 de mașini trase pe dreapta și 21 de amenzi - 13 ore în urmă
Gabriel Enache: „Fiecare poveste, fiecare proză a lui Marian Ilea este totodată o expunere multicoloră a vieții” - 14 ore în urmă
Investiție majoră în sport la Tăuții Măgherăuș - 15 ore în urmă
Teatrul Ararat Baia Mare sărbătorește 18 ani de la prima premieră din repertoriu - 15 ore în urmă
Programul de studii Arte Plastice – Pictură din cadrul CUNBM participă la Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice Studențești – Nord, ediția a VII-a - 15 ore în urmă
Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul la Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
54 de ani de la inundațiile catastrofale din Maramureș și Sătmar
Anul acesta s-au împlinit 54 de ani de când furia naturii a făcut prăpăd în nord-vestul țării.
În intervalul 12-15 mai (și mai cu seamă în 13-14 mai), inundațiile au luat vieți și au făcut pagube materiale uriașe în Maramureș și Satu Mare.
În Maramureş, râurile au ieşit din matcă şi au făcut prăpăd, cu precădere în Ţara Lăpuşului. Chiar şi râul Săsar s-a umflat foarte tare. Mulţi au crezut că s-a spart barajul, însă specialiştii care au prins vremurile au infirmat această variantă. Totuși, din cauza precipitaţiilor abundente, a fost necesară deversarea apei, întrucât capacitatea acumulării era depăşită.
Conform informaţiilor natgeo.ro (revista National Geographic România), precipitaţiile excedentare din primăvara anului 1970 s-au produs pe fondul mai multor tipuri de circulaţie: intervalele ianuarie-aprilie şi prima decadă a lunii mai s-au caracterizat printr-o circulaţie nord-vestică, care în partea de vest a României a provocat precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare în cantităţi mai mari de 200 de mm, iar la munte de 300 mm, depunându-se un strat de zăpadă de un metru până la trei metri grosime pe văi; intervalul 11-12 mai s-a caracterizat printr-o circulaţie sudică, ce a topit brusc stratul de zăpadă depus la munte, concomitent cu ploi bogate din regiunile extracarpatice. La postul meteorologic Seini, din judeţul Maramureş, în intervalul de timp 12-15 mai 1970, la o altitudine de 145 metri, s-au înregistrat 200.5 mm de precipitații. Efectele sociale, economice, ecologice ale inundaţiilor din anul 1970 au fost dezastruoase: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 de localităţi au fost puternic afectate şi 1.528 parţial afectate, 13.070 de case complet distruse, 11% din suprafaţă agricolă a ţării a fost afectată, 2.200 de poduri distruse, etc. Pagubele evaluate în urma inundaţiilor din anul 1970 au ajuns la 10 miliarde de lei.
Inundaţiile din 1970 au produs „166 de victime omeneşti identificate şi 14 persoane dispărute; 85.000 de case inundate – dintre care 45.000 dărâmate sau grav avariate; 1.700 km de cale ferată, 40.000 de metri liniari de poduri şi podeţe, 10.000 km de linii de transport şi distribuţie a energiei electrice distruse sau avariate; peste 1 milion de hectare de teren agricol – dintre care 70.000 cultivate – acoperite de apele revărsate”, se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Pagubele economiei naţionale au depăşit suma de 10 miliarde de lei, mai spune și Agerpres. Ziarul „Scânteia” din 14 mai 1970 scria: „Au fost inundate mari suprafeţe de teren şi unele localităţi, în special în nordul şi centrul Transilvaniei şi Moldovei, provocându-se pagube materiale întreprinderilor, unităţilor agricole şi cetăţenilor. O serie de căi de comunicaţie feroviare şi rutiere au fost blocate, ceea ce a dus la întreruperea circulaţiei şi izolarea unor localităţi din judeţele Mureş, Cluj, Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi”.
C.Ț.