208 șefi de promoție din Maramureș au fost răsplătiți pentru rezultatele deosebite - 10 ore în urmă
Cum să îmbunătățești calitatea sunetului unui instrument muzical second hand? - 10 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Cu cât devii mai conștient de ceea ce gândești, cu atât este mai ușor să te separi de gândurile tale” - 13 ore în urmă
Vor avea loc zilele spiritualității și culturii la Mănăstirea Rohia; Se împlinesc 60 de ani de la eliberarea din închisoare a marelui Nicolae Steinhardt - 14 ore în urmă
Impresiile artiștilor Taberei de creație de la Ardud, la vizitarea Muzeului Memorial Gheza Vida - 14 ore în urmă
Ne mai despart câteva ore de la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris - 17 ore în urmă
PS Iustin: „Îi purtăm în suflet pe bătrânii noștri care sunt memoria vie a familiei, a comunității, a neamului. Ei sunt o istorie, o carte deschisă” - 17 ore în urmă
Copiii din Vișeu de Sus au pornit într-o aventură tradițională - 17 ore în urmă
Ateliere pentru elevi și profesori la Școala de vară „Merito” - 18 ore în urmă
Mai multe servicii prestate gratuit de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - 19 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Baia Sprie, un exemplu de conviețuire între naționalități de-a lungul secolelor
Au fost multe amărăciuni pe care le-au trăit băisprienii pe parcursul evoluției orașului, ele fiind înlocuite și cu perioade de prosperitate. Ca model exemplar de dezvoltare, secole la rând bogățiile din adâncurile Delului Minei au asigurat prosperitatea și refacerea pagubelor produse.
Perioadele de înflorire sau de regresie au marcat și scăderea populației orășenești. Conform unor date din timpul Împărătesei Maria Tereza, populația a crescut de la 300 de locuitori la aproximativ 5.000 de locuitori, ramânând constantă pâna la mijlocul secolului trecut. Conscripțiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza consemnează starea socială a supușilor, astfel populatia număra 3.165 locuitori din care 214 meșteșugari, 1.368 de mineri (fiecare familie avea câte 2 copii), 117 slugi, 7 instructori de școală, 5 preoți, 51 de săraci și cerșetori. În oraș mai existau 19 croitori, 14 negustori, 13 măcelari, 35 fierari, 36 cizmari, 4 pantofari și un cioplitor în lemn.
În continuarea acestei imagini băispriene, recensământul în limba germană din 1850 consemna 5.427 de locuitori, reprezentând 1.336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme 3.800 erau maghiari, 1.093 români, 333 nemți, 140 slovaci și 40 de rromi. Conform acestor documente, rezultă că la Baia Sprie au conviețuit diferite naționalități care au reușit să se respecte reciproc, formând un amestec ce reprezintă astăzi o populație civilizată în număr de 16.626 de locuitori.
Un loc de seamă în istoria orașului îl reprezintă lupta memorandiștilor, mai ales că unul dintre conducătorii memorandiști, preotul doctor Vasile Lucaciu, era preot la Șișești. Și istoria continuă până în prezent când, din păcate, mineritul a devenit o amintire, dar locuitorii orașului sunt mândri de istoria lor și apărând acel sentiment de „mândria de a fi băisprean”. Același lucru îl resimt și cei din administrația locală care împletesc valorile istoriei locului cu accesul la facilitățile modernității, în oraș construindu-se obiective de la nivelul zero sau refăcându-se moștenirea istorică legată de minerit.
Aceasta este în linii mari evoluția unei comunități care își întâmpină cu speranță și bucurie viitorul modernității.
Marian ILEA
Citește și
Editorialul de miercuri: Casa-muzeu evreiască „Elefant” din Vișeu de Sus