Share
Primul ieșit la arat, ritualuri păstrate din vechime

Primul ieșit la arat, ritualuri păstrate din vechime

Tradițiile din Maramureș sunt păstrate din generație în generație și sunt încă parte din viața omului de rând. Primăvara, în special, o mulțime de ritualuri au loc, odată cu reînvierea naturii.

La prima ieșire la muncile câmpului, o serie de ritualuri îl însoțeau pe țăranul român. Etnologul Corina Isabella Csiszár de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promivarea Culturii Tradiționale descriu aceste ritualuri. „Obiceiurile legate de aceste munci agricole au o semnificație augurală, dată fiind importanța categoriilor de «primul» și de «început» în mentalitatea tradițională. Scopul lor inițial era unul magic de a invoca bunăvoința și protecția forțelor malefice, despre care se credea că guvernează lumea chtoniană și vegetală”, explică ea, apoi citează din cercetările ei în teren, în Costeni – Lăpuș.

„După ce ai pus totul în car, să puné pă o tavă jar și tămâie, cu care să-nconjura căruța. Când ieșau boii treceau păstă lanț. În spate să arunca o găleată cu apă să rodească tăt câmpu’. Sub plug să puné o cană cu grâu și busuioc. Vitele să unjeu cu usturoi între coarne și sub picioare să nu tragă șerpii la ele, că fug de usturoi”, explică ea.

De asemenea, o altă cercetare etnologică în satul Cupșeni, arată că până și îmbrăcămintea era atent aleasă pentru primul arat. „Seamănă din sac alb şi în haine curate şi albe, ceea ce ne dezvăluie că operaţiile agrare stau sub semnul unor acte de purificare”, mai arată ea.

În Țara Lăpușului, obiceiurile nu mor

Vechile obieuri se păstrează și în satele din Țara Lăpușului. „Când ieşea la plug şi la noi era aşă: stropeai cu agheazmă. Când se prindeau boii la jug, se punea tămâie şi un hârb cu foc, ducea adiasmă (aghiasmă, n.red.) şi afuma boii şi plugu’ aşa, roată. Şi când mergea la semănat, arunca pălăria jos şi zicea o rugăciune şi făcea o cruce. Când mergi prima dată la plug, când scoţi prima dată calu’, atunci se tămâiează grajdul, calul şi carul. Meri pă lângă car şi-l înconjori, cu tămâie şi cu jar. Că se zice că dacă nu să tămâiază animalu’ şi nu dai cu agheazmă, înseamnă că spurci câmpu’. Primăvara n-ai voie să treci pe sub ruda carului, pe vremea plugăritului. Seamână doar bărbaţii şi trebuie să fie cu capul descoperit, să-şi dea jos clopu’. Se spune că dacă vine la mălai cu capu’ acoperit, face mălaiul ciumăhai, un fel de tăciune”, mai explică etnologul Corina Isabella Csiszár, în volumul „Obiceiuri din Țara Lăpușului”.

 


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu