Jucător de la Minaur convocat la lotul național pentru Campionatul European U20 - 22 minute în urmă
Istvan Kovacs, delegat la un meci jubiliar, cel cu numărul 1000, la Cupa Mondială - 54 minute în urmă
Medalie de argint pentru Cristian Pop, elev al Colegiului „Mihai Eminescu” Baia Mare, la concursul național „Be legal, be cool” - 1 oră în urmă
Cununi de lauri pe creștetele olimpicilor de la Colegiul „Vasile Lucaciu” Baia Mare pentru rezultatele de excepție în competițiile naționale de limba și literatura română - 1 oră în urmă
Investitorii turci se uită spre Maramureș - 1 oră în urmă
Ateliere de creație la Muzeul Satului Maramureșean - 2 ore în urmă
Accident cu opt răniți în Borșa - 4 ore în urmă
Amplă acțiune a polițiștilor în Vălenii Lăpușului - 5 ore în urmă
Au început înscrierile pentru Festivalul Ceaunelor și Grătarelor de la Muzeul „La lelea Ruzale” din Vima Mică - 6 ore în urmă
„Cu IA pe bicicletă”: Traseu prin Baia Mare și spectacol folcloric de excepție la Muzeul Satului - 6 ore în urmă
Dr. Tiberiu Alexa: Artiști și Toposuri. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (XVI)
ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (XVI)
- TOPOGRAFII EDUCAȚIONALE: STUDIUL CORPULUI UMAN DUPĂ MODEL NUD VIU

Dincolo de efemere „răzmeriţe” așa-zis antididacticiste, studiul corpului uman după model viu a fost, este și rămâne pe mai departe una dintre pietrele de temelie ale însușirii profesiunii de artist plastic. La Baia Mare, studiul după model uman (îmbrăcat și/sau nud) a fost introdus în practica formativă educațională de la bun început, prin metodologia didactică utilizată de Simon HOLLÓSY.
De altminteri, contrar imaginii fixate în conștiința publică din zilele noastre, în vremea sezoanelor Școlii Hollósy (1896-1901), studiul, interpretarea și reprezentarea motivelor picturale antropomorfe au constituit o preocupare centrală – deopotrivă în procesele de studiu/învăţare, respectiv de cercetare/producție creativă propriu-zisă.
Desigur, alături de peisagistica de plein air. de fapt, această complementară dualitate motivică personaj uman/peisaj a constituit axul central al pedagogiei hollóșiene, așa cum l-a postulat maestrul însuși în 1894: „Iarna studii de nud (…), după-amiaza (…) cap, iar seara de nud la lumina lămpii, zilnic altă poziţie. De prin aprilie (…) dimineața – afară în plein air, se va desena şi picta liber, eventual, după nuduri ori figuri întregi. (…) trebuie să se ajungă la exprimarea caracterului modelului (…) în aşa fel încât tinerii elevi-artişti să fie nevoiţi să caute în făptura înfăţişată aspecte valoroase, care să atragă atenţia înspre acele elemente în care se relevă natura, divinitatea.”
Apoi, studiul corpului uman după model viu a fost utilizat în continuare în procesele educaționale și de producere a artefacului pictural, până în prezent.
După cum se vede în imaginea de mai sus, coloniștii din 1926 nu au făcut excepție. Sub îndrumarea profesorului și pictorului ieșean Ștefan DIMITRESCU – el însuși efectuând studiu de desen alături de studenții săi (rândul din față: primul din dreapta) – au studiat atunci în cadrul Școlii Libere de Pictură de la Baia Mare câteva „nume grele” ale artei românești: Mărioara DROC, Alexandru CIUCURENCU, Călin (Calinic) ALUPI, Florenţa PRETORIAN, Tasso MARCHINI, Nicolae STOICA, Dan BĂJENARU, Anastase DEMIAN, Traian Bilțiu DĂNCUȘ, Octav ANGHELUȚĂ, Elena FRUNZĂ.
Pentru cunoscătorul atent și avizat – străin de parti-pris–uri extraestetice, ori de prejudecăți culturale – devine vizibil faptul că circulația transfrontalieră și transnațională a modélelor artistice, active pe piața internațională a bunurilor simbolice din ultimele XIII decenii, a determinat la Baia Mare semnificative aproprieri și remodelări stilistice prin operele coloniștilor locali permanenți și ale coloniștilor temporari, respectiv prin receptarea la Baia Mare a circulației la scară continentală a principalelor idei și programe ale culturii artistice europene așa cum s-au constituit ele în finalul veacului XIX, apoi s-au rearticulat polemic în secolul al XX-lea, iar de atunci încoace sunt diseminate internaționalizat.

Lecturând astăzi, din pragul secolului al XXI-lea, legatul istoric al acestui proces colonist transnațional, ce cunoaște o renaștere spectaculoasă în era postcomunistă, principalul ideal ce ni se transmite spre tezaurizare și promovare este depozitat în ideile comunicării și solidatirății artistice paneuropene. Este idealul major, este până la urmă un ideal precursor, a cărui actualitate putem și trebuie să o citim din perspectiva procesului integraționist european care se derulează cu atâta febrilitate în zilele noastre.

În acest punct se cuvine să formulăm apăsat următoarele considerații: prin integralitatea secvențelor istoriei sale sectoriale și subsectoriale, fenomenul artistic băimărean reprezintă un caz socio–cultural, artistic și identitar transnațional care se subsumează/trebuie subsumat – înainte de toate – patrimoniului valorilor comunitare europene și larg internaționale.



Observația este lesne de susținut prin transpunerea, pe o hartă mondială de „geografii cultural–artistice”, a convergențelor, extensiilor și conexiunilor prin care Centrul Artistic Baia Mare comunică – neîntrerupt, de 127 de ani – cu spațiul național românesc, cu spațiile culturale europene și cu mediile internaționale.


Dr. Tiberiu ALEXA
Citește și















