Ziua Lacului Albastru, sărbătorită în 25 mai - 24 minute în urmă
Care este stadiul proiectelor pentru construirea Spitalul de îngrijiri paliative și a grădiniței din curtea bisericii „Nașterea Domnului” din Baia Mare - 2 ore în urmă
Autismul văzut de aproape la Festivalul „Aproape” - 4 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Contele Teleki Sándor și castelu-i de la Coltău - 5 ore în urmă
Azi se sărbătorește Ziua Internațională a Familiei - 5 ore în urmă
În Baia Mare va avea loc Simpozionul Științific Național „Patrimoniul Natural”, ediția a VII-a - 5 ore în urmă
Borcutul pulsatoriu de la Poiana Botizii – „freshul” de minerale - 5 ore în urmă
Preotul Dorel Michiș lansează cartea „Baia Mare – file din istoria bisericească a ultimului secol” - 5 ore în urmă
Eleve din Maramureș premiate la etapa națională a Concursului de Chimie „Petru Poni” - 6 ore în urmă
Tradiționalul târg de Sfinții Constantin și Elena va avea loc duminică la Muzeul Satului din Baia Mare - 6 ore în urmă
Despre „zgarda scumpă” din corali purtată în zona Maramureșului istoric; Costa cât două-trei perechi de boi
Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne prezintă azi „zgarda scumpă” din corali, purtată în zona Maramureșului istoric.
E un simbol fizic care reprezenta sensul, ideile, valorile, ritualurile, dar și diferențele sociale, avea atât un rol estetic deosebit, dar și unul material semnificativ marcând bogăţia şi descendenţa nobilă a purtătoarei.
Purtată de fete, „zgarda scumpă” avea și o funcție simbolico-magică, era un talisman care asigura fetelor noroc, sănătate și belșug. Pe lângă mărgelele din corali, zgarda avea, din loc în loc, înșirați bănuți de argint, mărgele din metal de formă ovală, dar și mărgele de Murano sau mărgele venețiene, frumos pictate și ornamentate, care ofereau o strălucire distinctă.
Zgarda scumpă era transmisă din generație în generație. Când femeia casei murea, zgarda era desfăcută după firele ei și împărțită între fetele acesteia. Fiecare trebuia să-și cumpere mai multe fire ca să adauge la ce avea deja, pentru a avea o zgardă mare. Dacă femeia nu avea fete sau nurori, firele zgărzii erau vândute altor femei sau fete din sat.
Dincolo de legendele și poveștile construite în jurul simbolisticii acestei zgărzi se poate spune cu certitudine că nu oricine își permitea o astfel de podoabă, iar prețul uneia care avea 15-20 de șiruri costa cât două-trei perechi de boi.
Zgarda scumpă, purtată de fete în cadrul evenimentelor importante din viața lor sau din comunitate, făceau ca acestea să fie bine „văzute” în sat, informează cei de la Muzeu.
Zgardă scumpă din corali, sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecția de podoabe, Muzeul Maramureșan (Foto Mark Varga)
Tânără din Maramureș, Colecția de clișee foto. Fond: Pipaș Nicolae, Arhiva Muzeului Maramureșan
Citește și
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației