Echipa de juniori 1 a Academiei Minaur – calificare în turneul semifinal - 10 minute în urmă
Rezultate foarte bune la Olimpiada de Biologie pentru elevii Colegiului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației - 57 minute în urmă
„Dialog cu florile” – expoziție de pictură semnată de artista Lidia Buleandra, vernisată la Centrul Cultural Pastoral din Sighetu Marmației - 1 oră în urmă
A trecut la Domnul părintele Ioan Sauciuc - 2 ore în urmă
Meci greu pentru CS Minaur, cu o echipă de pe podium - 2 ore în urmă
Educație pentru siguranța personală și respectarea regulilor de circulație pe înțelesul copiilor, la Centrul Rivulus Pueris din Baia Mare - 2 ore în urmă
Încă un amical pentru CSM Sighet - 4 ore în urmă
12 martie 1961, 65 de ani de la primul titlu mondial al handbalului masculin românesc - 4 ore în urmă
Sportivii băimăreni Bogdan Alexandru Roman și Doru Ioan Haragâs au fost selectați în Lotul Național de Taekwon-Do ITF - 5 ore în urmă
Președintele Zelenski efectuează o vizită oficială în România - 5 ore în urmă
Despre „zgarda scumpă” din corali purtată în zona Maramureșului istoric; Costa cât două-trei perechi de boi
Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne prezintă azi „zgarda scumpă” din corali, purtată în zona Maramureșului istoric.
E un simbol fizic care reprezenta sensul, ideile, valorile, ritualurile, dar și diferențele sociale, avea atât un rol estetic deosebit, dar și unul material semnificativ marcând bogăţia şi descendenţa nobilă a purtătoarei.
Purtată de fete, „zgarda scumpă” avea și o funcție simbolico-magică, era un talisman care asigura fetelor noroc, sănătate și belșug. Pe lângă mărgelele din corali, zgarda avea, din loc în loc, înșirați bănuți de argint, mărgele din metal de formă ovală, dar și mărgele de Murano sau mărgele venețiene, frumos pictate și ornamentate, care ofereau o strălucire distinctă.
Zgarda scumpă era transmisă din generație în generație. Când femeia casei murea, zgarda era desfăcută după firele ei și împărțită între fetele acesteia. Fiecare trebuia să-și cumpere mai multe fire ca să adauge la ce avea deja, pentru a avea o zgardă mare. Dacă femeia nu avea fete sau nurori, firele zgărzii erau vândute altor femei sau fete din sat.
Dincolo de legendele și poveștile construite în jurul simbolisticii acestei zgărzi se poate spune cu certitudine că nu oricine își permitea o astfel de podoabă, iar prețul uneia care avea 15-20 de șiruri costa cât două-trei perechi de boi.
Zgarda scumpă, purtată de fete în cadrul evenimentelor importante din viața lor sau din comunitate, făceau ca acestea să fie bine „văzute” în sat, informează cei de la Muzeu.

Zgardă scumpă din corali, sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecția de podoabe, Muzeul Maramureșan (Foto Mark Varga)

Tânără din Maramureș, Colecția de clișee foto. Fond: Pipaș Nicolae, Arhiva Muzeului Maramureșan
Citește și
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației















