Unul din cele mai puternice obiective turistice din Maramureș ar putea să prindă viață, din nou, în acest an.
Este vorba despre Băile Coștiui, ajunse în paragină după 1990, după ce un investitor a concesionat perimetrul, dar ”a uitat” să pună în mișcare activitatea. Așa se face că de ani de zile băile au intrat într-un proces avansat de degradare.
Băile Coștiui, pe vremuri (foto Teofil Ivanciuc)Băile Coștiui, pe vremuri (foto Maramureș Heritage)Satul Coștiui, vedere aeriană (foto Anton Bacea)
Un proiect de reabilitare
De câțiva ani încoace, autoritățile locale au încercat să repună Coștiuiul pe harta turistică a Maramureșului. În cei mai recenți trei ani, s-a intabulat tot ce se putea și s-au căutat surse de finanțare. Dar fără succes însă, până în prezent, când autoritățile au hotărât să schimbe abordarea.
”Am făcut un proiect de reabilitare a spațiului, ceea ce înseamnă bazine, dușuri, etc., dar în el nu cuprinde clădirile. Până acum nu am găsit surse de finanțare europeană, iar pe cele guvernamentale, la fel, este greu de găsit, momentan, fondurile necesare. Ca atare, facem reabilitarea spațiului, strict pentru a-l scoate din paragină, din fonduri de la bugetul local. Ne-am dori să pornim activitatea în această vară, dacă nu ne împiedică iarăși birocrația sau eventualele contestații. Dacă am reuși, am vrea să fie deja funcționale băile în vară. Noi am vrea să ne apucăm de lucru în primăvară, iar în lunile de vară să fie activitate”, arată pentru DirectMM.ro Alexa Semeniuc, primarul comunei Rona de Sus, de care ține administrativ satul Coștiui.
Un castel în vecinătate
Primarul spune că va acționa etapizat. ”Certificarea pentru apă sărată este în curs, și aici birocrația este uriașă, ne împiedică să facem pe cât de repede ne-am dori noi. Am solicitat și expertizarea clădirilor, să vedem ce se va putea salva. Intenția este să dezvoltăm pe terenul acelor băi un aquapark, dar facem totul pe etape, nu avem cum altfel. Totodată, dorim și reabilitarea Castelului Apaffi, fostă reședință nobiliară, Regie a Sării, școală și îi vom da utilitate pe măsură”, mai arată primarul localității.
Castelul Apaffi (foto Mircea Rareș Țetcu)
Satul Coștiui aparține de comuna Rona de Sus. Este situat în nordul României, în Depresiunea Maramureșului, fiind mărginit de localitatea Bârsana în Sud, localitatea Valea Stejarului în Sud-Vest, localitatea Petrova în Est și localitatea Rona de Sus în Vest.
Un potențial turistic uriaș
Localitatea Coștiui a fost atestată documentar, pentru prima oară, în anul 1353. După alte surse, prima atestare datează din 1474 (castellum Ronaszek). Calea ferată Sighet – Coștiui (15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Coștiui se situează pe DN186A, la o distanță de 20 de km de municipiul Sighetu Marmației, 47 de km de orașul Vișeu de Sus și 80 de km de municipiul Baia Mare. Conform recensământului din 2022, care are ca dată de referință 1 decembrie 2021, populația este de 695 locuitori, din care 351 bărbați și 344 femei. Mulți sunt etnici maghiari și ucraineni. Potențialul turistic este uriaș. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Coștiui. Sarea miocenă a fost în trecut exploatată între Coștiui și Rona de Sus prin mai multe ocne. Salina, deschisă încă din secolele XIV-XV, a fost definitiv închisă în anul 1933, din cauza nerentabilității. Cu excepția ocnei Apaffi (în maghiară Apaffibánya și în germană Apaffi), care a funcționat între anii 1590-1766, toate vechile ocne sunt prăbușite și umplute cu apă. Ocna Apaffi, începută în anul 1580, este singura ocnă de sare din Maramureș care are formă de clopot.
Ulterior, au fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj metalic. În perioada interbelică ocna Apaffi era încă vizitabilă. În vecinătatea ocnei Apaffi se află lacul Ferencz-Francisc, rezultat în urma surpării minei omonime. Castelul Apaffi, temporar folosit în trecut de conducerea minei de sare, în prezent local pentru școala generală cu clasele I-VIII Coștiui.
Satul are numeroase monumente. Este vorba despre Monumentul lui Sf. Ioan de Nepomuk, patronul minelor, datează din anul 1742; Biserica romano-catolică Sf. Ioan din Coștiui, a fost construită între anii 1807-1812, și renovat exteriorul în 1995, iar interiorul în anul 1997; Capela Calvaria, construită între anii 1841-1842; Biserica ucraineană Adormirea Maicii Domnului din Coștiui, din anul 1775; Capela Sf. Ana; Capela Fecioara Maria, a fost construită în anul 1771; Pădurea de larice Coștiui este situată în comuna Rona de Sus, satul Coștiui, cu o suprafață de 0,70 hectare. Ar fi de notat și că în vechea biserică romano-catolică se află picturi care îl au ca autor pe Hollosi Simon și o orgă veche, încă în stare de funcționare.
C.Ț.
Băile Coștiui, în vremurile sale de glorie (foto Graiul Maramureșului)Rezervația Pădurea de larice Coștiui (foto Anton Bacea)
