Castelul Teleki din Pribilești este, din nou, în atenția autorităților, după ce ani de zile a fost lăsat în paragină. Astfel, autoritățile promit că imobilul va fi reabilitat printr-o investiție ce se ridică la 12,4 milioane de euro.
„Protejăm patrimoniul moștenit de la strămoși: restaurăm Castelul de la Pribilești! Castelul Teleki din Pribilești va fi restaurat după ce a fost lăsat în paragină în ultimele decenii. Conducerile trecute succesive ale administrației județene nu au considerat ca fiind prioritar să salveze obiectivele care pot juca un rol major în dezvoltarea turistică a Maramureșului. Dezvoltăm și modernizăm județul nostru prin investiții majore în infrastructură, în economie, în sănătate și alte domenii importante pentru maramureșeni. În același timp, avem datoria morală să protejăm patrimoniul moștenit de la strămoșii noștri!”, a spus Ionel Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș.
El a mai arătăt că s-au purtat discuții inclusiv cu proprietarii terenurilor din zonă, care și-au exprimat deja acordul cu privire la expropriere pentru a contribui la salvarea acestui obiectiv. „Prin restaurarea castelului și includerea sa în circuitul turistic, maramureșenii de aici vor avea doar de câștigat.
Lucrările de punere în siguranță din 2022
Avem deja proiectul pregătit, depus spre finanțare, prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, iar valoarea investițiilor se ridică la 12,4 mil euro. După finalizarea etapei de verificare va urma contractarea, care estimăm că va fi finalizată la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai”, a mai arătat Ionel Bogdan.
Lansarea procedurii de achiziție și evaluarea ofertelor sunt prevăzute pentru luna mai 2024, iar dacă toate va fi în regulă, în luna iilie se va putea semna contractu de execuție.
Vânzare cu dificultate
Castelul Teleki din Pribilești are o îndelungă istorie. Discuții despre reabilitarea lui au mai fost și în anul 2022, imediat după ce Consiliul Județean a cumpărat imobilul de la fostul proprietar și au început lucrările de punere în siguranță.
Clădirea, lăsată în paragină de mulți ani, a fost vândută în 2007, după ce trecuse, inițial, în proprietatea comunei Satulung, de care aparține Pribilești.
Cum primăria nu avea bani să-l reabiliteze, cea ma bună soluţie a fost vânzarea lui la licitaţie.
Astfel, în 2007 imobilul a fost vândut la licitaţie unui urmaş britanic al familiei Teleki, cea care a construit şi deţinut castelul până în 1949. Preţul a fost de 244.000 de euro, plus TVA.
Au fost mai multe proiecte care vizau atunci destinaţia castelului, cel mai vehiculat fiind acela al transformării lui în centru cutural de interes local. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, de fapt, nu s-a mai întâmplat nimic acolo. Noul proprietar a invocat probleme financiare, odată cu criza din 2009, iar imobilul a rămas din nou în paragină.
Castelul Teleki Foto CJ Maramureș
Între timp, proprietatea a fost vândută unui cetăţean austriac, care a invocat diferite motive pentru care nu a investit în imobil, rămânând, din nou, pradă timpului.
Folosindu-se de dreptul de preemţiune, Consiliul Judeţean Maramureş a achiziţionat imobilul în 2021, iar în 2022 au fost executate unele lucrări de punere în siguranţă.
Istorie zbuciumată a imobilului
Imobilul, monument istoric de clasă A sub codul MM-II-m-A-04609, este alcătuit din teren în suprafaţă de 6.727 metri pătraţi, iar construcţia are o suprafaţă construită de 589 metri pătraţi şi construcţie anexă în suprafaţă construită de 296 metri pătraţi.
Castelul, construit în secolul al XIX-lea, a fost modernizat şi supraetajat în 1897 în stil eclectic. Imobilul era utilizat ca reşedinţă de vară a familiei nobiliare Teleki. Până la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, castelul a rămas în administrarea contelui Teleki Pál (1879-1941) şi urmaşilor acestuia. În 1949, imobilul a fost naţionalizat, iar despre familia Teleki se ştia doar că a părăsit ţara. În perioada comunistă, imobilul a fost folosit în diverse scopuri, fiind chiar şi sediul CAP, sală de cinema sau depozit de cereale.
Clădirea nu a mai fost renovată niciodată de atunci, singura lucrare fiind în 1998, la acoperiş, lucrare finanţată de Ministerul Culturii, pe vremea ministrului Ion Caramitru, ajungând, în timp, într-o fază avansată de degradare.
Poveşti ciudate despre castelul Teleki din Pribileşti
Multe legende şi poveşti au fost ţesute în jurul castelului din Pribileşti, unele dintre ele se leagă de pasiunea contelui pentru animalele exotice, având o colecţie impresionantă de exemplare împăiate pe care le păstra la castelul din Pribileşti. Acestea puteau fi zărite prin geam într-o sală de la subsol şi aveau efectul de a-i speria pe copiii care pândeau prin geam.
O ată legendă mai spune că localnicii evitau să se apropie prea mult de castel, care era înconjurat de o mică pădure de stejar canadian. Acest soi avea calitatea de a creşte foarte repede, lucru pe care localnicii nu-l vedeau cu ochi buni, motiv pentru care evitau să stea la umbra acestor copaci, numind-o „umbra dracului”.
Pe de altă parte, în anii 20, se mai spune că la castel exista un generator de curent, lucru pe care sătenii îl numeau „lucrul dracului” sau „necurat”.
Localnicii mai relatau din poveştile auzite de la părinţii sau bunicii lor că, deşi contele petrecea foarte puţin timp aici – cel mult două săptămâni pe an – avea obsesia ca în fiecare dimineaţă să fie nisipul nivelat în faţa intrării.
Satul Pribileşti a fost atestat documentar ca Pribylfalva în 1405, aparţinând domeniului Cetăţii Chioar şi era deţinut de familia Dragffy. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea a fost donat de principele Apaffy lui Mihai Teleki.
Cine a fost Teleki Geza şi Teleki Pál
Potrivit wikipedia, Pál Teleki, conte de Szék, (n. 1 noiembrie 1879, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 3 aprilie 1941, Budapesta, Regatul Ungariei) a fost un geograf şi politician maghiar, descendent al familiei Teleki din Transilvania şi şeful organizaţiei maghiare de cercetaşi Magyar Cserkészszövetség. A fost, de asemenea, membru al Academiei Ungare de Ştiinţă, iar ca om politic,a fost prim-ministru al Ungariei între 1920 şi 1921 şi între 1939 şi 1941.
Tatăl său, Géza Teleki (1843-1913), originar din Dej, a fost scriitor şi politician, pentru scurt timp ministru de Interne.
Prima guvernare a lui Pál Teleki a început pe 25 iulie 1920, după ce guvernatorul Miklós Horthy l-a desemnat prim-ministru. De asemenea, el mai era şi ministru al minorităţilor. Însă pe 14 aprilie 1921, după eşecul negocierilor cu Carol al IV-lea, a demisionat.
Pal Teleki Foto: wikipedia
El a rămas cunoscut în istorie pentru cele 12 legi antievreieşti, iniţiate în 1920. Una dintre aceste legi a fost celebra „numerus clausus” pentru evrei, adică „număr închis” în latină. Metoda era folosită iniţial pentru a limita numărul de studenţi care puteau învăţa la o universitate. Documentul „Numerus Clausus” a fost semnat de Horthy şi Teleki Pál, pe data de 24 septembrie 1920.
În 1928, István Bethlen, care era prim-ministru după demisia lui Teleki din 1921, a vrut să modifice legile antievreieşti, însă Teleki a fost foarte revoltat şi a făcut tot ce a putut pentru a se opune modificărilor.
A doua guvernare, sfârşit tragic
În 1938, Pál Teleki a revenit în politică, mai întâi ca ministru al Culturii. A fost unul dintre reprezentanţii delegaţiei Ungariei la Dictatul de la Viena. În 1939, Teleki a scris preambulul celei de-a doua legi antievreieşti şi a planificat a treia lege antievreiască în 1940. El a şi semnat 52 de decrete antisemite, iar membrii guvernului său au emis alte 56 de decrete antievreieşti. În 1940, în timpul guvernării sale, liderul nazist al Partidului Crucilor cu Săgeţi, Ferenc Szálasi, a fost amnistiat, iar astfel mişcarea nazistă s-a întărit. În octombrie 1940 a permis trecerea tancurilor germane prin Ungaria spre România, mai arată wikipedia.
Se mai spune că pe 5 noiembrie 1940, Pál Teleki s-a întâlnit cu Adolf Hitler în Germania şi a ridicat problema evreilor din Europa, propunându-i lui Hitler deportarea evreilor din Europa după încheierea războiului.
