Paște fericit, locuitorilor comunei Fărcașa! - 35 minute în urmă
Minunea aprinderii Luminii Sfinte de la Ierusalim - 44 minute în urmă
Care este legătura dintre Paște și iepuraș - 51 minute în urmă
Ce facem cu lumânarea de la slujba de Înviere - 1 oră în urmă
5 mai- Sfânta Mare Muceniță Irina - 2 ore în urmă
Vechi tradiții românești. Spălatul ritual pe față, în ziua de Paști - 2 ore în urmă
Ciocnitul ouălor de Paști. De unde vine obiceiul străvechi - 3 ore în urmă
Hristos a Înviat! Astăzi prăznuim Paștele, sărbătoarea Învierii Domnului - 4 ore în urmă
Semnificația ouălor de Paște - 12 ore în urmă
Mersul în Tez, de Paști. Obiceiul este rezervat copiilor - 18 ore în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna ianuarie
Ion Iuga, poetul frumos la chip și generos la cuvinte În acest început de an, poetul Ion Iuga ar fi împlinit 84 de ani. A văzut lumina zilei în comuna Săliștea de Sus, județul Maramureș. Sudiile și le face la Cluj. După absolvire se întoarce ca pedagog în comuna natală, ca apoi viața să-l poarte prin Sighetu Marmației, Baia Mare, Cluj, Oradea.
Cochetează cu scrisul la ziare de regionale și reviste. Publică în 1966, un poem scenic, „50 de trepte de lumină”, care a fost pus în scenă la Teatrul de Stat din Oradea. Doi ani mai târziu scrie poemul „Cântecul Unirii Mari”, pe care l-au folosit peste 50 de formații artistice de amatori, pe scenă.
Anul 1968 a fost unul bogat în inspirație, poetul Ion Iuga publicând poemul dramatic „Vrem să ne unim cu țara” și eseuri, articole, poezii, traduceri și volumul „Tăceri neprimite”. Scrie despre țară , „Graiul de vară al patriei” ,,Cântare României”, „Cămașa patriei”.
Ion Iuga, prietenul apropiat al lui Nichita Stănescu scrie și o microantologie de poezie „Rabindranather Sange Shantiniketane, în limbile engleză, hindu, franceză, și bengali. Mai târziu, poezia poetului a fost tradusă în engleză, germană, maghiară, rusă, bulgară, italiană și spaniolă.
După 21 decembrie 1989 publică peste 100 de poeme, peste 120 de articole și eseuri politice despre democrație și libertate. O posibilă definiție a concepției literare a lui Iuga ține de sintagma „trăire în adevăr”. În jocul dintre ascundere și vedere, nu poate să existe „umbră”, decât acolo unde există lumină.
Se stinge din viață la 19 octombrie 1993, în București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu, în apropierea bunului său prieten, Nichita Stănescu. În semn de prețuire, o stradă și biblioteca din comuna natală îi poartă numele iar Casa de Cultură din Sighetu Marmației organizează Colocviile „Ion Iuga”.
„Sunt cel mai frumos bărbat din Nord cu ochii triști de-atâta spălăcit albastru păduri de bălți”.
„Roagă-te și pogoară un clopot cât inima omului lasă-l în fiecare până vei auzi rugăciunea și cărarea va lumina roua privirii.
Roagă- te pentru noi!”
Lăcrimioara ZOTA