Share
Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (II): Simon Hollósy (1857-1918); Întemeietorul și Întemeierea (2)

Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (II): Simon Hollósy (1857-1918); Întemeietorul și Întemeierea (2)

21 aprilie 2023

de Tiberiu Alexa

Opera artistică

Doar o parte dintre lucrările lui Hollósy au reuşit să supravieţuiască, fizic, până astăzi. Chiar fragmentată, creaţia sa plastică ilustrează prelungul proces de apropriere a acelor mijloace tehnice şi formale apte să transpună complexele trăsături intelectuale şi emoţionale ale personalităţii sale, într-un discurs plastic autentic, puternic individualizat. Mărturiile acestui proces marchează fiecare dintre etapele majore ale creaţiei hollósyene. Astfel, în deceniul 1880-1894 eforturile artistului ţintesc depăşirea avatarurilor academiste ale picturii müncheneze de gen şi de salon. Bazate aproape exclusiv pe o tematică rurală, compoziţiile din aceşti ani apelează la o sintaxă picturală naturalistă, chemată să exprime un amestec de căutări artistice şi frământări existenţiale. Ele dau formă unor tipologii de subiecte şi caractere umane întru totul specifice spiritului acelor dezbateri asupra identităţilor istorice, etnice şi culturale prin care intelectualitatea central şi est europeană şi-a construit imaginile despre sine şi despre societate sub impactul ecloziunii procesului de tranziţie a acestei părţi a continentului înspre formele capitaliste de civilizaţie industrială şi urbană specifice viitoarei Europe a naţiunilor din veacul al XX-lea.

Mobilul celorlalte două etape ale creaţiei hollósiene îl reprezintă eforturile de transformare a artefactului plastic, dintr-un produs al retoricii livreşti de laborator/atelier, într-un exerciţiu de cunoaştere a realităţii contingente. Potrivit propriei sale profesiuni de credinţă, obiectivul necesar şi suficient al acestui proces de apropriere cognitivă îl reprezintă natura. O natură a cărei cunoaștere specifică Simon Hollósy o identifică prin intermediul componentelor obiectivă (natura naturans) şi subiectiv-umană (natura naturata) ale realităţii. Alternând, astfel, genul tematic al compoziţiilor cu personaje și peisagistica (în etapa a doua: 1894-1904), experienţele plein air-iste din anii ’90 – şi în mod particular cele din etapa coloniilor băimărene ale Şcolii sale (1896 – 1901) generează surprinzătorul proces de agregare stilistică a unor componente realiste, impresioniste şi simboliste.

În cele din urmă etapa coloniilor de la Teceu (1904-1918) fertilizează discursul picturii hollósyene cu o indiscutabilă dominantă pre-expresionistă. Apariţia acestui nou – şi astăzi adeseori ignorat – orizont estetic exprimă completarea experimentării pe cont propriu a ontogeniei modernismului artistic european, de la insurgenţa antiacademică – la primatul subiectivismului existenţialist individual.

Contrazicând, oarecum, practica epocii, prezenţa expoziţională a lui Hollósy din timpul vieţii, a fost mai degrabă săracă. Lucrări de-ale sale au fost expuse: la München, Budapesta (1897, 1899 şi 1900 – Expoziţiile colective ale coloniilor Şcolii Hollósy de la Baia Mare; 1907,1909), la Paris (1900 – Expoziţia Universală); la Satu Mare (1901- Expoziţie de grup a membrilor Coloniei şi Şcolii Hollósy de la Baia Mare) şi la Baia Mare (1912 – Expoziţia Jubiliară). Timp de câteva decenii, nici măcar circulaţia publică postumă nu a fost favorabilă valorificării operei sale. Astfel, doar includerea, în 1922, a trei lucrări la Bienala de la Veneţia, a depăşit statutul marginal al împrejurărilor episodice în care opera hollósyană a fost prezentată public până in deceniul al şaselea. Revenirea creaţiei lui Hollósy în actualitate s-a produs treptat, odată cu Expoziţia aniversară din 1957 dedicată centenarului naşterii artistului, la Galeria Națională maghiară din Budapesta. Ulterior, ea a obţinut un statut privilegiat în importante colecţiile publice muzeale din Ungaria şi România (Muzeul de Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» din Baia Mare, Muzeul de Artă din Cluj Napoca şi Muzeul Județean Mureș din Târgu Mureş). Cu prilejul expoziţiilor organizate în 1996, cu ocazia aniversării întemeierii coloniei de artă şi a Centrului Artistic Baia Mare, creaţia lui Hollósy a revenit în centrul atenţie publice la Baia Mare, Budapesta, iar apoi şi în Germania, Franţa şi la Bucureşti. Mai mult, celebra sa pânză cu ruinele Cetăţii Hust – comandă oficială realizat în chiar anul întemeierii coloniei de la Baia Mare (1896) şi recuperată de Muzeul Maramureşean din Sighetu Marmaţiei, a făcut obiectul unui spectaculos furt internaţional la sfârşitul anilor 1990 (fiind apoi recuperată cu concursul exemplar al autorităţilor statului ungar şi al specialiştilor restauratori de la Magyar Nemteti Galéria din Budapesta). A fost poate un semn – nedorit dar evident – al sporirii interesului pentru creaţia hollóşiană. Alte asemenea semne au mai apărut în anii din urmă, când câteva din piese semnate Hollósy au putut fi întâlnite la sesiuni de licitaţie publică al unor galerii private din Ungaria (site-ul artprice.com consemnează 19 asemenea vânzări după 1998, dintre care 6 în 2006 !).

Este însă neîndoielnic că succesul de competenţă al modélului introdus la Baia Mare de Şcolala Hollósy s-a produs prin reverberării organizatorice ulterioare, și s-a datorat îndeosebi anualelor colonii de vară organizate la Baia Mare, fără întrerupere, între 1896 – 1918, iar mai apoi între 1919-1930. Etapei colonizărilor băimărene îi revine un rol cheie în extinderea trans-europeană a autorităţii programului pedagogic hollóşian, fapt reflectat clar de componenţa multinaţională a coloniilor temporare care au polarizat în jurul studenţilor şcolii şi numeroşi artişti deja formaţi. După „divorţul” de Baia Mare (intervenit în 1901), şi după alte două încercări eşuate la Fonyód – Balaton (în 1902) şi Hunedoara (1903), Hollósy îşi “colonizează” definitiv Şcoala în Maramureş, la Teceu Mare (azi Tyacevo – Ucraina). Astfel, din 1904 şi până la sfârşitul vieţii, activităţile sale de creaţie şi pedagogice se desfăşoară alternativ la München (iarna) şi Teceu (vara). Excepţie au făcut alte două sezoane de vară când şi-a colonizat Şcoala la Sighetu Marmaţiei (în 1913) şi Gilău – Cluj (în 1915).

Opera organizatorică: Centrul Artistic Baia Mare

După 17 ani petrecuţi exclusiv la München, Hollósy vizitează Budapesta în 1895. Revine, în primăvara anului 1896, în Sighetul natal pentru a onora o comandă Prefecturii Comitatului Maramureş şi pictează remarcabila sa lucrare Cetatea Hustului. Dând curs invitaţiilor pe care Primăria oraşului Baia Mare i le adresase în 1895, Hollósy organizează anual, între 1896 – 1901, şase colonii de vară pentru studenţii și artiștii asociați Şcoli sale müncheneze. În aceste împrejurări el trece la aplicarea efectivă a proiectul pedagogic elaborat in 1894.

Prin consecinţele pe termen mediu şi lung antrenate de experimentul acestor şase colonii, Hollósy și-a câștigat statutul de fondator al Centrului artistic Baia Mare. Activităţile pedagogice, artistice şi organizatorice pe care le-a întreprins sistematic în timpul coloniilor (fiecare desfăşurată pe parcursul a câte 5-6 luni, între mai – septembrie/octombrie), au cristalizat vectorii principalelor forme organizatorice care, prin permanentizare, au configurat modélele structurile instituţionale ale Centrului Artistic Baia Mare.

Aceste activităţi au iniţiat structuri instituționale a căror modelare acoperă, practic, toate segmentele majore specifice unui centru de artă autonom:

  • învăţământul artistic • Şcoala particulară Hollósy a devenit, neîndoielnic, modélul inspirator al tuturor instituţiilor educaţionale de tip privatînfiinţate la Baia Mare până în 1949: Şcoala liberă de pictură (I: 1902); Şcoala de arte frumoase (1927); Şcoala liberă de arte frumoase (I: 1935); Şcoala liberă de pictură (II: 1940); Şcoala liberă de arte frumoase (II: 1945); Școama medie de artă plastică (1949-1954); Școala generală de arte (1958-1966; 1986-1990); Liceul de muzică și arte plastice (1966-1986); Liceul de Arte (1990…; redenumit Colegiul de Artă); Universitatea de Nord – Facultatea de Litere: Direcția de studiu pictură (2000…; din 2012 trasferată în Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare).
  • relaţiile cu administraţia locală şi centrală – succesul lui Hollósy în obţinerea sprijinului financiar al Primăriei locale, respectiv în obținerea subvenţiilor guvernamentale anuale, au trasat direcţiile unei politici manageriale care, în liniile sale esenţiale, rămâne validă până astăzi, în ciuda unor momente de declin al sprijinului acestor autorităţi;
  • promovarea publică a producţiei de artă contemporană – cele trei expoziţii organizate de studenţii-colonişti la Baia Mare în anii 1897, 1899 şi 1900 au fixat modélul unei politici sistematice de promovare expoziţională care, dincolo de numeroasele manifestări individuale şi de grup, s-a concretizat, începând din 1920, prin seria expoziţiilor anuale ale artiştilor băimăreni care (cu câteva întreruperi), continuă să fie organizate până în prezent;
  • dialogul continuu al Băii Mari cu mediile artistice naţionale şi internaţionale prin intermediul coloniilor temporare – cele şase colonii anuale ale Şcolii Hollósy au consacrat modélul activităţilor artistice temporare care, recrutând în egală măsură studenţi şi artişti, au funcţionat – neîntrerupt până în 1940, sporadic până în anii ’70, apoi, au fost reluate, începând din 1980. sub forma taberelor şi simpozioanelor artistice de vară, iar din 1993 sub matricea actualizată a Taberei Internaţionale de Pictură. Astfel, pe parcursul unui secol și un sfert, s-a reiterat efectiv proiectul hollóşian în însăşi dimensiunea esenţială a acestuia – dialogul cultural transnaţional;
  • colonizarea permanentă şi, astfel, transformarea Băii Mare într-un mediu artistic stabil şi individualizat prin construirea unui complex de ateliere de creaţie în ceea ce a devenit cunoscută, în timp, ca fiind Colonia Pictorilor (azi, pe strada Victoriei nr. 19-21).

Sensul acestor modéle fundaţionale hollóşiene a fost reiterat şi îmbogăţit ciclic, de fiecare dată când s-a pus problema reorganizării sau adecvării structurilor funcţionale ale Centrului Artistic Baia Mare la cerinţele unor noi realităţi istorice.

După 1901, continuatorii săi băimăreni au meritul de a fi extins structurilor instituţionale lansate de Simon Hollósy în domeniile:

  • asocierii profesionale a artiştilor: Asociaţia Pictorilor Băimăreni (1911-1935; 1940-1944); Societatea Artiștilor Plastici din Baia Mare (1937-1940); Sinicatul de Artiști, Scriitori și Ziariști (1945-1949); Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastic (1950…);
  • tezaurizării și pomovării publice: Muzeul orășenesc băimărean – din 1904; Muzeul Regional Maramureș; Muzeul Județean Maramureș – din 1968; Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare – din 2006);
  • expoziționismului muzeal permanent, etc.

Prin opera de întemeiere pe care a săvârșit-o, astfel, la Baia Mare, precum și prin impulsurile inițiale pe care le-a imprimat funcționării și dezvoltării neîntrerupte vreme de – iată ! – 128 de ani, Simon Hollósy binemerită, cu siguranță, supranumele de Părinte fondator al Centrului Artistic Baia Mare !

Dr. Tiberiu ALEXA

Lista lucrărilor și creditelor foto

1 Hollósy 1883: Simon Hollósy, Tânără râzând, 1883, München, ulei pe pînză, 33 × 33 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/laughing-girl/

2 Hollósy 1883: Simon Hollósy, Portret de tânără cu maramă, 1883, München, ulei pe panel de lemn, 24 × 18,5 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/head-of-a-girl-in-kerchief/

3 Hollósy 1884: Simon Hollósy, Vinul bun, 1884, München, ulei pe panel de lemn, 26,8 × 34,3 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/the-good-wine/

4 Hollósy 1885: Simon Hollósy, Depănușatul porumbului, 1885, München, ulei pe pânză, 151 × 100,5 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/husking-maize/

5 Hollósy 1886: Simon Hollósy, Meditație, 1886, München, ulei pe panel de lemn, 80 × 64,5 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/meditation-2/

6 Hollósy 1886: Simon Hollósy, Portretul unui bărbat, 1886, München, ulei pe pânză, 81 × 66 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/portrait-of-a-man-31/

7 Hollósy 1888: Simon Hollósy, Cheflii la cârciumă, 1888, München, ulei pe pînză, 80 × 138 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/revellers-in-the-tavern/

8 Hollósy 1893: Simon Hollósy, Necazurile țării, 1893, München, ulei pe panel de lemn, 37,3 × 52,8 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/the-countrys-troubles/

9 Hollósy 1895: Simon Hollósy, Dansatoare la marginea păurii, 1895, München, ulei pe pânză, 151 × 200 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://www.hung-art.hu/frames-e.html?/english/h/hollosy/muvek/1880-89/index.html

10 Hollósy 1896: Simon Hollósy, Cetatea Hust, 1896, Hust – Sighetu Marmației, 145,5 x 196,5 cm, © Muzeul Maramureșului, Sighetu Marmației:

11 Hollósy 1896: Simon Hollósy, Nimic în spate – nimic în față (ilustrație la un poem de József Kiss), 1896, Baia Mare, ulei pe pânză, 75 × 54,5 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/nothing-behind-me-nothing-ahead-me/

12 Hollósy 1896: Simon Hollósy, Ilustrație la un poem de József Kiss, 1896, Baia Mare, ulei pe pânză, 81 × 58 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/illustration-to-a-poem-by-jozsef-kiss/

13 Hollósy 1899: Simon Hollósy, Marșul lui Rákóczi (studiu), 1899, Baia Mare, ulei pe pânză, 92,5 × 153 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/the-rakoczi-march-study/

14 Hollósy 1899: Simon Hollósy, Toamnă, 1899, Baia Mare, ulei pe pânză, 55 × 68,5 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hollósy,_Simon_-_Autumn_(1899).jpg

15 Hollósy 1899: Simon Hollósy, Purtător de steag (studiu – detaliu –pentru Marșul lui Rákószi), 1899, Baia Mare, ulei pe pânză, 76,5 × 48 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://www.hung-art.hu/frames-e.html?/english/h/hollosy/muvek/1880-89/index.html

16 Hollósy 1900: Simon Hollósy, Potret de fetiță cu o pălărie verde, circa 1900, Baia Mare, ulei pe pânză, 43,3 × 48,7 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hollósy,_Simon_-_Girl_with_a_Large_Green_Hat_(ca_1900).jpg

17 Hollósy 1903: Simon Hollósy, [La Sfat], 1903, [Hunedoara ?], ulei pe carton, 82 × 64 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/55547/

18 Hollósy 1908: Simon Hollósy, Peisaj cu claie de fân, Teceu, 1908, ulei pe pînză, 50 × 50 cm, © Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare: https://muzeuldeartabaiamare.files.wordpress.com/2011/07/clai-de-fan.jpg

19 Hollósy: Simon Hollósy, Peisaj (1909 ?), Teceu, ulei pe pînză, 60 × 60 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/landscape-45/

20 Hollósy 1910-1912: Simon Hollósy, Curte țărănească, (1910-1912 ?), Teceu, ulei pe pînză, 59,5 × 59,5 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/peasant-yard/

21 Hollósy: Simon Hollósy, Căpițe de fân, (1911 ?), Teceu, ulei pe pînză, 59 × 59 cm, © Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare

22 Hollósy 1911-1912: Simon Hollósy, Peisaj cu nori, (1911-1912 ?), Teceu, ulei pe pînză, 50 × 50 cm, Colecție privată

23 Hollósy 2012: Simon Hollósy, Curte țărănească cu căruță, 1912, Teceu, ulei pe pînză, 80 × 100 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/peasant-yard-with-a-cart/

24 Hollósy 1912: Simon Hollósy, Căpițe, 1912, Teceu, ulei pe pînză, 49,8 × 50 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/haystacks/

25 Hollósy 1912: Simon Hollósy, Peisaj din Teceu, 1912, Teceu, ulei pe pînză, 100 × 100 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hollósy,_Simon_-_Landscape_(1912).jpg

26 Hollósy atrib: Simon Hollósy, Peisaj de iarnă, (1913, Sighetu Marmației ?), ulei pe carton, 50 × 70 cm, © Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare

27 Hollósy: Simon Hollósy, Marginea satului, (1914, Teceu ?), ulei pe pânză, 58 × 58,8 cm, © Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare:

28 Hollósy: Simon Hollósy, Portofelul gol, (1915-1917 ?), ulei pe pînză, 60 × 40 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://www.hung-art.hu/frames-e.html?/english/h/hollosy/muvek/1880-89/index.html

29 Hollósy 1916: Simon Hollósy, Primăvară pe malul Tisei, Teceu, 1916, ulei pe pînză, 100,5 × 101 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hollósy,_Simon_-_Springtime_Mood_(Bank_of_the_River_Tisza,_1916).jpg

30 Hollósy 1916: Simon Hollósy, Autoportret, 1916, ulei pe pînză, 105 × 87 cm, © Szépművészeti Múzeum – Magyar Nemzeti Galéria: https://en.mng.hu/artworks/self-portrait-123/

31 Hollósy 1917-1918: Simon Hollósy, Amurg, 1917-1918, Teceu, ulei pe pînză, 50,5 × 67 cm, © Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare: https://muzeuldeartabaiamare.files.wordpress.com/2011/07/amurg.jpg

Citește și

Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (I): Simon Hollósy (1857-1918); Întemeietorul și Întemeierea (1)


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu