Dacă pentru români sărbătorile de iarnă s-au încheiat odată cu Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), pentru alte etnii ele abia încep. Ucrainenii, la fel ca alte popoare slave, sărbătoresc azi ziua de Crăciun. Ei țin sărbătorile după ritul vechi, fiindcă se raportează la calendarul iulian, care e decalat cu 13 zile față de cel gregorian, adoptat de Biserica Ortodoxă Română la 1 octombrie 1924. Astfel, în 7 ianuarie sărbătoresc Crăciunul, iar Anul Nou – în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.
Datele ultimului recensământ oficial din România arată că, în Maramureș trăiesc 30.786 de ucraineni (din care 29.743 – în mediul rural). În 7 localități (inclusiv în comuna cu cei mai mulți locuitori din județ), ucrainenii sunt majoritari.
Oferind musafirilor cele mai bune mâncăruri, cresc șansele de a intra bani în casă
În Ajunul Crăciunului pe stil vechi, în satele ucrainene, oamenii confecționează tradiționalul „Diduh”, un snop de grâu care simbolizează vechile şi bogatele culturi de grâu ale Ucrainei, considerate aducătoare de viaţă. În traducere, „Diduh” înseamnă „spiritul bunicului” şi face referinţă la strămoşii familiei – notează rador.ro. Oamenii cred că, de Crăciun, pot atrage bani în casă, dacă își servesc musafirii cu cele mai bune feluri de mâncare. În ziua de Crăciun, nimeni nu trebuie să rămână nemâncat; nu doar oamenii, ci și animalele. În noaptea de Crăciun este interzisă sacrificarea animalelor sau vânatul. „Sângele animalelor nevinovate este ca o pată pe noul an în viața fiecărui om” – spune tradiţia populară ucraineană. De Crăciun, oamenii au grijă ca în casă să fie aprinse zeci de lumânări, pentru ca să se umple locuinţa de căldură.
Sarea presărată în colțurile mesei alungă duhurile rele
Sunt destule superstiții legate de această sărbătoare. Se spune că, pentru masa de Crăciun, oamenii nu trebuie să îmbrace haine vechi, deoarece acestea pot aduce ghinion în noul an. De asemenea, nu e permis cusutul, încălcarea acestei reguli putând provoca probleme la ochi în următorul an. Se crede că, dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este de sex feminin, acest lucru poate atrage diferite boli asupra femeilor care locuiesc în acea casă. O altă superstiție spune că a vărsa ceai sau cafea (dar nu și alcool!) la masa de sărbătoare este un semn bun, mesenii urmând să primească o veste bună și să aibă succes la început de an. în cele, Iar pentru a îndepărta duhurile rele, se presară sare în cele patru colţuri ale mesei de Crăciun.
Tradițiile sunt respectate cu sfințenie
„Este o sărbătoare foarte importantă și pentru noi. Tocmai de aceea, toate tradiţiile sunt respectate cu mare stricteţe. De exemplu, în Ajunul Crăciunului – ce coincide cu ziua de Bobotează pe rit nou – merg la colindat doar copii. Ei merg strict de după amiază până seara. Apoi, se merge la biserică, la slujba religioasă, care ţine trei ore. Se interpretează colinde moştenite din străbuni. Masa sărbătorească se serveşte de abia în ziua de Crăciun, care este 7 ianuarie. Pe masă nu trebuie să lipsească prăjiturile sau vinul. De asemenea, se aşează sare în cele patru colţuri ale mesei, pentru a îndepărta duhurile rele. Se merge din casă în casă, la colindat, la prieteni şi rudenii. Pentru noi, este o sărbătoare a bucuriei şi a revederii” – a precizat Ivana, o maramureşeancă de etnie ucraineană.
În familiile mixte, Crăciunul se sărbătorește de două ori
”Sunt aproximativ 60.000 de ucraineni în România, dintre care cei mai mulți, peste 30.000 sunt în Maramureș. Avem, deci, cea mai mare comunitate din țară. Tradițiile sunt respectate cu sfințenie la noi. Avem obiceiul cu cele 12 feluri de mâncare, obiceiul legării scaunelor unde se ia cina; totodată se colindă. Copiii au colindat ieri (n.red. – 6 ianuarie) până la miezul nopții și se merge la biserică, iar adolescenții și adulții colindă azi (n.red. – 7 ianuarie). Cele mai autentice sărbători se mențin pe Valea Ruscovei și Valea Vișeului, cu accent pe localitățile Valea Vișeului, în Bistra și pe Repedea. Mai trebuie precizat un lucru. Unii craineni țin strict Crăciunul pe rit vechi, însă, acolo unde familiile sunt mixte, se sărbătorește atât în 25 decembrie, cât și în 7 ianuarie. Eu am să sărbătoresc în seara asta, după care de mâine, revenim la muncă” – a declarat, pentru DirectMM.ro, Nicolae Mișulec, consilier județean în cadrul CJ Maramureș, care este de etnie ucraineană.
12 feluri de mâncare
Ucrainenii pregătesc de Crăciun 12 feluri de preparate culinare, tot atâtea cât numărul apostolilor lui Iisus Hristos – a relatat Daniel Basaraba, de la Uniunea Ucrainenilor din România, citat de agerpres.ro. „Obiceiul are o însemnătate strict religioasă, explicată prin numărul apostolilor lui Iisus. Femeile ucrainene, recunoscute pentru veleităţile lor de mari gospodine, prepară cu această ocazie pyrohy sau varenyk – colţunaşi îndesaţi cu varza acră, cartofi sau gem; holubtsi – sarmale cu pasat; ciuperci cu usturoi ori cu rântaş; peşte; ardei copţi; fasole verde; cartofi natur sau fierţi în coajă.
Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor, de Crăciun, se disting grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere şi pampushke-le, adică gogoşile umplute cu gem” – a spus, pentru sursa citată, Daniel Basaraba. (C.Ț.)
Foto: Dana Oprișan
