Share
Istoria bisericii de lemn din Hărnicești: Sfântul lăcaș maramureșean a beneficiat de restaurarea necesară la nivelul acoperișului; Datează din 1770

Istoria bisericii de lemn din Hărnicești: Sfântul lăcaș maramureșean a beneficiat de restaurarea necesară la nivelul acoperișului; Datează din 1770

Istoria bisericii de lemn din Hărnicești: Sfântul lăcaș maramureșean a beneficiat de restaurarea necesară la nivelul acoperișului; Datează din 1770

Veste minunată în cazul Bisericii de Lemn din Hărnicești! În ședința de Consiliu Județean din 17 august 2023, s-a alocat o sumă de 60.000 de lei pentru acoperirea unei părți semnificative din costurile de manoperă asociate lucrării de restaurare a acoperișului.

Restaurarea lăcașului de cult a fost dorința fostului preot, Ștefan Peter, trecut la Domnul în 9 mai 2023. Acesta și-a dorit enorm de tare ca lăcașul de cult să beneficieze de aceste lucrări necesare. Dar cum în România tărăgănările sunt ceva la ordinea zilei, a fost nevoie de trei ani ca finanțarea totală necesară să fie alocată în totalitate.

Demersurile făcute pentru restaurare

Consilierul local Gheorghe Marian Hotea arată care sunt demersurile făcute în tot acest timp. „Lucrurile bune nu pot fi oprite niciodată să se întâmple. După trei ani de muncă, numeroase drumuri parcurse și sute de mesaje și e-mailuri, am reușit să finalizăm schimbarea acoperișului bisericii monument istoric din Hărnicești. Cu aproape trei ani în urmă, am pornit acest demers. Prima cerere de finanțare a fost depusă la Consiliul Județean Maramureș, în vederea obținerii fondurilor necesare pentru achitarea documentației tehnice obligatorii. În anul 2021, am primit suma de 13.000 de lei de la CJ; 6.000 de lei au fost direcționați către întocmirea proiectului tehnic, iar cu 7.000 de lei am reconfigurat întreaga instalație electrică a bisericii. În anul precedent, am depus două cereri de finanțare, una la CJ și alta la Secretariatul de Stat pentru Culte. Am primit sprijin financiar de 28.000 de lei de la CJ și 80.000 de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte; toți banii au fost transferați constructorului pentru acoperirea costurilor materialelor de învelitoare. În acest an, am depus o nouă cerere de finanțare la CJ, conform noilor linii directoare de finanțare”, arată Gheorghe Marian Hotea.

Acest proiect a primit susținerea majorității consilierilor județeni, fiind alocată o sumă de 60.000 de lei pentru acoperirea unei părți semnificative din costurile de manoperă asociate lucrării. „Rămâne de achitat o sumă relativ modestă, în comparație cu investițiile anterioare, pe care sperăm să o acoperim cât mai rapid din diverse surse de finanțare disponibile.

Pe parcursul întregului proces, am beneficiat de sprijinul regretatului părinte Ștefan Peter, care, din păcate, nu mai este printre noi pentru a-și vedea visul realizat, acela de a schimba încă o dată acoperișul bisericii”, mai arată consilierul local.

Istoria lăcașului de cult

Se crede că ar data Biserica monument istoric din anul 1678-1679, pe un pinten de deal de unde se întindea o mare pădure de ulm, lemn din care a fost construită biserica de meşteri populari necunoscuţi. Se poate ca în anul 1717 Biserica să fi fost cuprinsă de incendiu şi în mare parte refăcută. Aşa se explică datarea ei oficială în anul 1770 la diferiţi cercetători, aceasta fiind și cea recunoscută. În Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului” este consemnat că biserica exista în anul 1665. Existenţa bisericii în secolul al XVII-lea este susţinută şi de academicianul Nicolae Stoicescu. Biserica este făcută din bârne mari suprapuse, fiecare având lăţimea de 50-60cm. Biserica are un plan, sală. Absida altarului este poligonală decroşată, naosul supraînălţat este acoperit cu o boltă semicirculară şi împreună cu pronaosul au formă dreptunghiulară cu streaşină dublă. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul – clopotniţă, angajat navei cu galerie cu arcade, a cărui şarpantă este în formă de coif. În interior se păstrează obiecte vechi de mare valoare artistică şi documentară, din care amintim cincisprezece icoane pe lemn şi două pe sticlă. Dintre acestea, trei icoane considerate de specialişti de valoare excepţională, au participat în anii 1965-1966 la o expoziţie internaţională de artă medievală românească în diferite oraşe din Europa: Cardiff, Londra, Edinburgh, Koln, Paris, Munchen. Autorii icoanelor sunt pictori anonimi. Biserica păstrează o cruce de lemn pictată, de formă paleocreştină folosită la ritualurile liturgice. În anul 1997 biserica a fost complet restaurată. Şirul preoţilor cunoscuţi care au slujit în Hărniceşti este: Ioan Acripa (1665), Grigore (1706), Simion (1728), Grigore (1763), Mihai (1768), Nichifor, Tit Bud (1880-1899), Doroş Grigore (1941-1943), Iurca Gheorghe (1941-1948), Rednic Mihai (!949-1956), Madar Mihai (1957-1960), Cadar Ştefan (1961-1965), Tomoioagă Gheorghe (1965-1973), Pop Ioan (1974-1987), Peter Ştefan (1987- 2023). Dintre cântăreţii bisericeşti care au fost şi învăţători ai satului, amintim: Demetriu Gerasimul (1857), Baziliu Dorosiu (1878), Huzău Gheorghe, se arată în istoricul lăcașului de cult, conform Protopopiatului Sighetu Marmației.

C.Ț.

Foto – Radu Trufan, Gheorghe Marian Hotea / Facebook


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu