Astăzi, 1 iulie, se împlinesc 45 de ani de la inaugurarea primei expoziții a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară în Clădirea Pavilionară, pe vremea aceea Secție de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Maramureș.
45 de ani, nenumărate expoziții, activități de cercetare, simpozioane, publicații, proiecte, colaborări, manifestări diverse și multă implicare. Desigur, această scurtă înșiruire nu acoperă nici pe departe ceea ce s-a realizat în aproape jumătate de secol de când Clădirea Pavilionară a Muzeului de Etnografie și Artă Populară Maramureș și-a deschis porțile cu prima expoziție în 1 iulie 1978.
„Astăzi, la ceas aniversar, derulăm cu nostalgie, dar și cu bucurie, file din istoria muzeului și dorim să împărtășim cu dumneavoastră profunda noastră reverență față de cei care și-au adus aportul la crearea, păstrarea și valorificarea unui inestimabil patrimoniul cultural.
O oarecare apăsare vine din alăturarea termenilor ceas și aniversar în sensul în care ne dăm seama că orice aniversare aduce cu ea un timp trecut, dar și petrecut, că vremea nu stă în loc, că totul trece… Totuși ,,pietrele rămân”, șlefuite fiind de patina timpului, dar și de delicata și continua strădanie a unor oameni care nu au lăsat să piară în negura vremii nestematele culturii tradiționale.
Povești încrustate în firele țesute, în geometriile sculptate sau în lutul ars stau mărturie că undeva, în ,,Țara celor patru țări”, rânduiala este încă rânduială, chiar dacă vremurile aduc mereu și mereu influențe dintre cele mai diverse.
Înțelegând menirea unui muzeu, ,,stâlpii” ce nu vor putea fi niciodată înlocuiți, au pornit pe frumosul drum al cercetării și salvgardării, conturând patrimoniul a ceea ce urma a fi Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Se cuvine ca la ceas aniversar să menționăm pe cei care au depus eforturi pentru ca expoziția de bază să fie la cel mai înalt nivel științific.
Tematica expoziție a fost lucrarea pentru obținerea titlului de muzeograf a doamnei Janeta Ciocan, coordonată de doamna academician Georgeta Stoica. Echipa pentru selecția materialului a fost formată din academician Georgeta Stoica, etnolog Tancred Bănățeanu, muzeografii băimăreni Sabin Sainelic și Janeta Ciocan; conservarea materialelor a fost făcută cu multa pasiune de Elena Dascălu, de restaurare s-a ocupat Gheorghe Dâmb, în timp ce scenografia expoziției a fost coordonată de Hedvig Maria Formagiu.
1 iulie 1978 a însemnat un moment esențial în viața muzeului, fiind prima dată când Secția de Etnografie și Artă Populară își expunea patrimoniul într-un cadru distinct. Vernisajul a adus laolată, pe lângă obiecte de o importanță majoră pentru cultura identitară a locului, și oameni valoroși, precum Vida Gheza, Mihai Olos, dar și reprezentanți ai administrației locale și naționale. Gheorghe Pop, prim secretar la acea vreme, a tăiat panglica spre bucuria celor de față.
Pe drumul frumos, poate uneori anevoios, secția a devenit muzeu de sine stătător, patrimoniul s-a mărit treptat ajungând astăzi la peste 13 mii de piese, desigur găzduit în ambele locații, Clădirea Pavilionară și Muzeul Satului, iar colectivul care a contribuit la toată activitatea din această perioadă s-a lărgit și, desigur, continuă munca începută de cei care au pus bazele acestui muzeu.
Pentru a omagia împlinirea a 45 de ani de activitate de la deschiderea primei expoziții permanente de etnografie în Clădirea Pavilionară a muzeului nostru – fostul Teatru de Vară al orașului, reamenajat atunci pentru a putea găzdui un muzeu, luna IULIE va fi pentru noi lună aniversară și începem prin a împărtăși cu dumneavoastră imagini de la momentul 1 iulie 1978.
Vă provocăm să recunoașteți personalitățile prezentate în fotografii și să ne transmiteți câteva gânduri la ceas aniversar sau amintiri care vă leagă de acest loc frumos, „Casa Albă din Baia Mare” – se precizează pe pagina instituției de cultură.
