Discursul delirant de vineri al președintelui rus Vladimir Putin în care acesta a anunțat anexarea teritoriilor ucrainene cucerite, cu tot spectacolul pus în scenă, a încercat să ascundă marea umilință pe care acesta a suferit-o în războiul împotriva Ucrainei, arată hotnews.ro.
Discursul de aproape 40 de minute al președintelui rus ar putea fi privit ca o versiune condensată a celebrei sale conferințe de presă maraton pe care o susținea anual la Kremlin înainte de declanșarea războiului împotriva Ucrainei.
Sigur, în discursul de vineri au lipsit interpelările din partea reporterilor, însă președintele rus a atins toate punctele care altfel ar fi venit ca răspunsuri la întrebările servite de jurnaliștii acreditați la Kremlin, bifând pe rând și toate subiectele împinse în față de propaganda Kremlinului după declanșarea „operațiunii militare speciale”, în 24 februarie.
Putin a acuzat din nou Ucraina de „genocidul” comis împotriva etnicilor ruși, Occidentul că vrea să distrugă Rusia, a atins probleme economice (Vestul vrea să facă din Rusia o „colonie, e interesat doar de profituri), sociale (a amintit de „rusofobia” despre care a spus că este răspândită în tot Vestul, pe care l-a acuzat de politici rasiste și discriminatorii și a vorbit în termeni mistico-religioși (a acuzat Occidentul de „satanism” și a vorbit de „șerpi” în rândul liderilor săi).
Chiar și după standardele discursurilor sale din ultima jumătate de an, cel din 22 februarie în care a anunțat recunoașterea independenței așa-ziselor republici Donețk și Lugansk și a atacat principiile lui Lenin sau cel în care a anunțat declanșarea războiului și a vorbit despre „crimele sângeroase” ale Ucrainei, cuvântarea de vineri a lui Putin a fost una halucinantă, greu de închipuit chiar și cu doar un an în urmă.
Însă nici discursul belicos, nici momentul de la sfârșitul ceremoniei când Putin și liderii celor 4 administrații pe care Moscova le-a instalat în Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie și-au pus mâinile laolaltă și au început să scandeze „Rusia, Rusia!” nu au putut să ascundă umilința lui Vladimir Putin.
Ce nu a spus Vladimir Putin în discursul său de vineri
După cum numeroși analiști au remarcat în ultimele luni, anexarea teritoriilor ucrainene ocupate înainte ca ele să fie cucerite complet reprezintă de fapt o umilință pentru Putin. În plus, țările învingătoare nu anexează teritoriile unui alt stat înaintea de încheierea unui tratat de pace care să consfințească victoria lor.
După cum nota și evaluarea privind evoluția războiului publicată pe 20 septembrie de Institutul pentru Studiul Războiului, „o anexare parțială ar plasa Kremlinul în poziția ciudată de a cere ca forțele ucrainene să dezocupe teritoriul „rusesc” și în poziția umilitoare de a nu putea impune acest lucru”.
De altfel, în conferința sa zilnică de presă pe care a susținut-o vineri înaintea discursului lui Putin, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a anunțat tocmai acest lucru, că Rusia va considera anexate și teritorii ucrainene pe care în fapt armata sa nu le controlează, și a părut încurcat când reporterii l-au presat să explice ce înseamnă asta.
„În ceea ce privește teritoriile din regiunile Herson și Zaporojie, trebuie să clarific acest lucru. Vom clarifica totul astăzi”, a declarat Peskov. Putin nu a lămurit însă asta în discursul pe care l-a ținut la ora 15:00.
Cel mai umilitor pentru Kremlin este că forțele sale armate nu au reușit să elibereze în întregime teritoriul regiunii Donețk, unde separatiștii pro-ruși luptă din 2014 împotriva guvernului ucrainean și pe care Putin a folosit-o drept pretext pentru invadarea Ucrainei.
În punctul său de maxim, armata rusă reușise să cucerească în luna iunie în jurul a 60% din teritoriul acestei regiuni ucrainene, după care frontul s-a stabilizat în contextul în care Rusia și-a transferat forțele în Lugansk pentru ofensiva de acolo și în Herson pentru a întări apărarea Hersonului.
Faptul că după doar câteva luni de lupte armata rusă, a doua ca mărime a lumii, nu mai putea desfășura ofensive pe mai mult de un front este emblematic pentru pierderile uriașe de oameni și echipamente pe care le-a suferit în Ucraina.
De ce s-a mulțumit Kremlinul cu o anexare parțială
Jurnaliștii de investigație de la Meduza, cei care, pe baza surselor apropiate Kremlinului, au scris în premieră încă din luna iunie că Vladimir Putin vrea anexarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate, nu doar a regiunilor Lugansk și Donețk, au relatat de asemenea în mod repetat despre frământările interne din administrația prezidențială de la Moscova în legătură cu acest subiect.
Tot pe baza informațiilor de la Kremlin, cei de la Meduza, un site blocat de autoritățile ruse la o săptămână de la declanșarea războiului, explicau pe 18 august dilema cu care se confrunta Vladimir Putin: pe de-o parte el dorea să aștepte până când armata sa va reuși să cucerească întreaga regiune Donețk pentru a anunța anexarea, pe de cealaltă amânarea momentului le-ar fi dat de înțeles rușilor că ceva nu merge bine în război.
RBC, cel mai mare canal financiar din Rusia, nota însă la începutul lunii septembrie, citând 5 surse familiare cu discuțiile, că Kremlinul a decis în cele din urmă să organizeze referendumurile de anexare toamna aceasta, stabilind un interval între 11 septembrie și 4-7 noiembrie.
Însă după prăbușirea catastrofală a frontului din Harkov a cărei amploare a devenit evidentă pe 10 septembrie, sursele apropiate Kremlinului afirmau pentru Meduza că Vladimir Putin a decis să amâne pe termen nelimitat anexarea teritoriilor ucrainene, pentru ca forțele sale armate să aibă timp să își atingă obiectivele.
Meduza anunța acest lucru pe 12 septembrie. Însă pe 20 septembrie marionetele rușilor din Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson anunțau în mod coordonat că vor organiza referendumuri de unire cu Rusia între 23 și 27 septembrie.
Ce s-a schimbat în decurs de doar câteva zile?
Separatiștii pro-ruși au intrat în panică după ce forțele armate ucrainene au lansat atacuri și în regiunile lor după ce în unele zone din Harkov au avansat până la granița cu Rusia.
Pe 12 septembrie, în aceeași zi în care Meduza anunța că Kremlinul a decis amânarea organizării referendumurilor, Denis Pușilin vorbea la televiziunile rusești de situația „dificilă” de pe front. El a spus că ucrainenii efectuează „bombardamente masive” și că au luat cu asalt oraşul Lîman, aflat în regiunea Donețk pe care o conduce.
Tot pe 12 septembrie forțele ucrainene au intrat în orașul Sviatagorsk din Donețk, după aproape 3 luni în care acesta s-a aflat sub ocupație.
O înregistrare video apărută a doua zi pe rețelele de socializare arăta luptele grele ce se dau în această regiune din estul Ucrainei și că ucrainenii au reușit inclusiv să organizeze o ambuscadă în apropierea orașului Lîman. Informațiile din ultimele zile sugerează că ucrainenii au reușit să taie și ultima rută de aprovizionare a forțelor rusești din oraș, provocând panică și în rândul bloggerilor militari din Rusia.
În Lugansk, separatiștii pro-ruși anunțau pe 15 septembrie că ucrainenii „se află la granițele republicii”. „Situația este foarte tensionată. Inamicul a încercat o ofensivă de-a lungul întregului front. Practic astăzi se află la granițele Republicii Populare Lugansk”, a avertizat Leonid Pasecinik, șeful autorităților de ocupație din această regiune aflată tot în estul Ucrainei.
Mobilizarea parțială a dat jos ultima mască de pe fața lui Putin
Spre deosebire de eșecurile înregistrate anterior de forțele armate, ca de exemplu „reducerea drastică a activității militare” în zonele Kiev și Cernihiv anunțată de ministerul rus al Apărării la sfârșitul lui martie sau retragerea „în semn de bunăvoință” de pe Insula Șerpilor pe 30 iunie, colapsul din Harkov și ultimele victorii ucrainene au fost pe larg relatate de televiziunile rusești.
Olga Skabeeva, Vladimir Soloviov și Margarita Simonian, cei mai cunoscuți propagandiști de la televiziunile din Rusia, au vorbit toți despre aceste lucruri. Deși inițial se părea că ei se distanțează de propaganda oficială trasată de ministerul rus al Apărării, atacându-l direct în unele ocazii, cel mai probabil ei pregăteau terenul pentru decretarea mobilizării parțiale.
Se pare că degradarea rapidă a situației de pe front, pericolul ca armata rusă să piardă alte teritorii cucerite, panica instalată în rândul separatiștilor și intensificarea lobby-ului făcut de aripa pro-război din interiorul Kremlinului și guvernului, luate cumulat, l-au convins pe Vladimir Putin să ordone mobilizarea parțială și să renunțe la prefăcătoria față de poporul rus că totul decurge bine în „operațiunea militară specială”.
Momentul în care el a luat această decizie nu este cu totul clar. De exemplu, el afirma pe 17 septembrie la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) ce a avut loc în Uzbekistan că armata rusă cucerește din ce în ce mai multe teritorii.
„Operațiunile noastre ofensive în Donbass nu sunt suspendate, ele avansează într-un ritm lent”, mai încerca el să explice în fața liderilor străini prezenți la întâlnire.
Însă cel mai probabil el a făcut aceste afirmații pentru a încerca să păstreze aparențele în fața șefilor de stat aliați sau ce au legături apropiate cu Moscova. Pe plan intern propaganda se schimbase deja.
La doar 4 zile după summit, Putin anunța poporul rus în dimineața zilei de 21 septembrie că a semnat decretul privind implementarea mobilizării parțiale în Rusia.
În mod interesant, este posibil ca discuțiile pe care Putin le-a avut la summit cu unii lideri străini să îi fi influențat decizia de a decreta mobilizarea și anexa teritoriile ucrainene. În Uzbekistan atât președintele chinez Xi Jinping, cât și premierul indian Narendra Modi i-au sugerat acestuia în Uzbekistan că războiul din Ucraina ar trebui oprit.
Generalul australian Mick Ryan, un absolvent al Facultății de Studii Internaționale Avansate din cadrul Universității John Hopkins, nota într-o analiză despre slăbiciunile arătate de Vladimir Putin în discursul în care a anunțat mobilizarea că acesta a ascultat apelurile celor doi, dar că a ajuns la o altă concluzie:
Războiul din Ucraina trebuie câștigat cu orice preț pentru ca poziția Rusiei pe scena internațională față de China și India să nu se deterioreze.
Rusia i-a adus pe separatiști sub umbrela sa nucleară
Anexarea teritoriilor ucrainene reprezintă de facto o plasare a acestora sub „umbrela nucleară” a Moscovei care poate justifica acum că își apără propriul teritoriu în cazul în care decide să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei.
Putin a avertizat cu privire la acest lucru atât în discursul în care a anunțat mobilizarea miercurea trecută, cât și în cel de vineri în care a oficializat anexarea teritoriilor ucrainene. După ce săptămâna trecută a subliniat că amenințarea cu armele nucleare nu este o „cacealma”, ieri a vorbit de „precedentul” creat de Statele Unite în al Doilea Război Mondial.
„Statele Unite sunt singura țară din lume care au folosit arme nucleare asupra oamenilor din Japonia”, a declarat el, adăugând aparent în treacăt că „apropo, ele au creat un precedent”.
Miercurea trecută el a amenințat că va folosi „toate mijloacele” pe care le are la dispoziție dacă „integritatea teritorială a țării noastre este amenințată”, o amenințare reiterată doar o zi mai târziu de Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei.
Săptămâna aceasta Medvedev a avertizat din nou că „Rusia are dreptul să folosească armele nucleare și va răspunde oricărei amenințări”. „Nu este o cacealma”, a subliniat și el, repetând ad litteram avertismentul șefului său.
Doctrina nucleară a Rusiei stipulează patru condiții în care liderul de la Kremlin poate ordona folosirea arsenalului nuclear al țării, singura care ar putea fi invocată acum fiind cea care vorbește de o „agresiune împotriva Federației Ruse folosind arme convenționale când însăși existența statului este în pericol”.
În mod evident, „însăși existența” statului rus nu este pusă în niciun fel în pericol de războiul din Ucraina însă televiziunile rusești au început să îl prezinte în această lumină de ceva timp și au escaladat îngrijorător retorica legată de folosirea armelor nucleare.
Putin a escaladat la rândul său propaganda împotriva Ucrainei vineri, afirmând că este o țară care „distruge lumea”.
Este Vladimir Putin capabil să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei?
Mai mulți foști și actuali oficiali americani au declarat pentru Politico săptămâna aceasta că serviciile de informații din Occident sunt încrezătoare că Putin nu va folosi arme nucleare strategice împotriva Ucrainei sau a vreunui stat membru NATO. Însă folosirea de către Rusia a unor arme nucleare tactice proiectate pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă provoacă îngrijorări la Washington.
Într-o analiză publicată înainte ca Putin să-și țină discursul de vineri, cercetătoarea Dara Massicot de la RAND Corporation, unul dintre cele mai mari think tank-uri militare din lume, nota că amenințările cu armele nucleare făcute de președintele Rusiei vin dintr-o altă slăbiciune:
Armata rusă este într-o poziție extrem de periculoasă pe front după ultimele pierderi înregistrate iar sosirea noilor recruți este puțin probabil să schimbe semnificativ lucrurile în acest sens. Aceștia vor avea nevoie de luni de zile de instruire și vor trebui echipați cu armament corespunzător înainte de a putea lupta cât de cât eficient.
În ceea ce privește refacerea forțelor blindate, aeriene și de rachete în contextul sancțiunilor occidentale lucrurile sunt și mai complicate, Rusia depinzând aproape în totalitate de importurile de componente electronice de care are nevoie pentru echipamentele moderne.
Aceste lucruri explică și graba cu care au fost organizate referendumurile de anexare la Rusia a teritoriile ucrainene ocupate.
Însă în ce măsură Putin este pregătit să își pună în practică amenințările nucleare sau dacă a luat în mod real o decizie în acest sens nimeni nu poate ști, mai arată sursa citată în acest articol.
