Duminică, 20 martie, a doua din Sfântul Post al Învierii Domnului, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, când se citeşte Sfânta Evanghelie despre vindecarea slăbănogului din Capernaum, Preasfiţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Măriuş, împreună cu un mare sobor de preoţi şi diaconi.
Soborul a fost alcătuit din Pr. Andrei Emil Pop, inspector eparhial, delegatul Episcopiei, Arhim. Gherontie Nergheş, stareţul Mănăstirii Măriuş, Pr. Dr. Daniel Achim, Pr. Petru Sabo, din Satu Mare, Pr. Almon Gheorghe Chirilă, paroh în Vetiş, Pr. Alin Toma, Pr. Claudiu Dubo, Pr. Ovidiu Dragomir, paroh în Borleşti, Pr. Nicolai Bozga, paroh în Bârsăul de Jos, Pr. Cristian Lucian Szabo, paroh în Sâi, Pr. Viorel Pop, Pr. Ciprian Contra, paroh în Ambud, Pr. Vasile Ioan Istrat, paroh în Moara Borşii, Pr. Nicolae Coroian, paroh în Bicău, Pr. Dunuţ Aurel Sereş, paroh în Lipău, Pr. Mitruţ Pop, paroh în Cărăşeu, Pr. Vasile Mădălin Tăut, paroh în Iegherişte, Pr. Constantin Zima, paroh în Culciu Mic, Pr. Răzvan Bogdan Pintea, paroh în Roşiori, Pr. Mircea Alexandru Cîciu, Pr. Bogdan Marian Bibărţan, paroh în Măriuş, Pr. Cosmin Buda, Pr. Claudiu Boldan, paroh în Petin, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru ctehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la chinonic a cântat Cristina Tăut, preoteasa din Iegherişte.
În timpul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Iustin s-a rugat cu poporul în genunchi pentru încetarea războiului din Ucraina, care produce mari distrugeri materiale şi pierderi de vieţi omeneşti.
Un bogat cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Iustin credincioşilor care au umplut până la refuz biserica, iar cei care nu au încăput înăuntru s-au rugat din curtea bisericii, ascultând Sfânta Liturghie la staţia de amplificare.
„Mănăstirea Izvorul Tămăduirii Măriuş a luat fiinţă ca o necesitate duhovnicească şi pastorală în zona Codrului de Sătmar. Ea s-a înfiinţat în 1992, când, din încredinţarea Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian, ca stareţ la Mănăstirea Rohia fiind, am adus trei ucenici şi i-am aşezat aici, în mijlocul acestei păduri, care s-a constituit în primul Altar. Părintele Gherontie Nergheş a luat conducerea acestei mănăstiri. A evoluat foarte frumos. S-a construit o primă bisericuţă de lemn şi o modestă casă monahală. Începând cu anul 2000, a debutat noul proiect al reorganizării mănăstirii.
Atunci am pus piatră de temelie pentru această biserică monumentală, pe care eu am numit-o Catedrala Codrului şi ulterior s-a construit şi o casă monahală frumoasă. A fost sfinţită această biserică monumentală în 20 octombrie 2019. Am fost împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul şi a fost un eveniment istoric, un eveniment fără precedent. Biserica este în stil neobizantin de o frumuseţe deosebită, e împodobită cu o pictură frumoasă şi înzestrată în chip minunat. Au contribuit atât de mulţi ctitori şi binefăcători, unii cu mai mult, alţii cu mai puţin. Mănăstirea este mult iubită de credincioşi şi, de fapt, am numit-o Mănăstirea Sătmărenilor.
Dacă Bixadul este Mănăstirea Oşenilor și Scărişoara este Mănăstirea Careienilor, Măriuşul este Mănăstirea Sătmărenilor, a precizat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, Întâistătătorul acestor locuri şi târnositorul acestor sfinte locaşuri de închinare. Este situată la 42 km de municipiul Satu Mare şi la 45 km de municipiul Baia Mare. Este păstorită cu multă jertfelnicie şi dăruire de Părintele stareţ Gherontie, părintele Arhimandrit Gherontie, care a făcut eforturi numai de el şi de Dumnezeu ştiute şi de cei ce au contribuit, ca să ne dăruiască acest aşezământ monahal, care va dăinui peste veacuri şi este o mărturie a credinţei poporului român şi a credincioşilor din această parte a Sătmarului din Ţara Codrului.
Am venit acum, în a doua duminică din Postul Mare, deoarece în această perioadă slujim mai mult la sfintele mănăstiri, pentru că este Anul Omagial al rugăciunii în Biserica Ortodoxă Română şi Anul Sfinţilor Isihaşti sau a Sfinţilor rugători, iar mănăstirile sunt locurile unde candela nu se stinge şi Liturghia nu se întrerupe. De aceea, am venit să fim împreună cu părinţii mănăstirii şi cu poporul lui Dumnezeu, care a fost astăzi prezent la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.”
Preasfinţia Sa a vorbit apoi credincioşilor despre urcuşul duhovnicesc pe care îl parcurgem în această perioadă spre Sfânta şi Dumnezeiasca Înviere a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi „înţelegem, aşa cum ne-au învăţat Sfinţii Părinţi că Postul cel Mare şi Sfânt este, deodată, călătorie duhovnicească şi urcuş spre Înviere”.
„În fiecare duminică din această perioadă primim, după rânduiala Sfinţilor Părinţi, un mesaj duhovnicesc, o învăţătură, o dezlegare a tainelor vieţii, a vieţii şi sănătăţii noastre sufleteşti şi trupeşti. Duminica aceasta este numită în calendar a Sfântului Grigorie Palama, un mare Sfânt al Bisericii, care este grăitorul şi teologul fără egal al vederii Luminii Necreate, adică a Luminii Taborice pe care au văzut-o Sfinţii Apostoli Petru, Iacob şi Ioan pe faţa Mântuitorului, pe Muntele Taborului, când S-a Schimbat la Faţă înaintea lor.”
Mai departe, ierarhul a vorbit credincioşilor despre pericopa evanghelică ce s-a citit în această duminică, a vindecării slăbănogului din Capernaum şi învăţăturile pe care le tragem din aceasta.
„Mântuitorul a fost, în primul rând, umanitar, plin de compasiune, milos. Apoi preţuieşte solidaritatea, credinţa celor patru inşi, solidaritatea lor. În cele din urmă, credinţa lor. Putem înţelege nmu doar credinţa celor patru, care a fost puternică, pentru că ei ştiau că Mântuitorul face minuni, că poate vindeca. Cred că şi credinţa lui. Omul nu putea să-şi exprime suferinţa, nici să ceară nimic, poate nu putea nici vorbi. Mântuitorul a înţeles credinţa lui, cum a înţeles gândurile celor care cârteau. Multa lui răbdare şi marea lui credinţă. Mai reţinem că suferinţa acestui om era urmarea unui păcat şi lucrul acesta s-a întâmplat în multe cazuri în minunile pe care le-a făcut Mântuitorul, în care oamenii sufereau din cauza păcatului.”
În încheiere, Preasfințitul Părinte Iustin a îndemnat credincioșii să unească postul cu rugăciunea şi cu cât mai multe fapte bune, și să îi mulțumească lui Dumnezeu pentru că avem liniște și pace, informează Andrei Fărcaş, Redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”.
