Share
Istoria fantastică a unui film de artă din Maramureș: Povestea ”Mătrăgunei” și opera artistică din Călinești; Legenda populară și tradiția în județ

Istoria fantastică a unui film de artă din Maramureș: Povestea ”Mătrăgunei” și opera artistică din Călinești; Legenda populară și tradiția în județ

Istoria fantastică a unui film de artă din Maramureș: Povestea ”Mătrăgunei” și opera artistică din Călinești; Legenda populară și tradiția în județ

De obicei, la mijlocul toamnei, circulă numeroase tradiții legate de misticism, atât în cultura românească, dar și în multe culturi europene și cea americană. Iată povestea unui simbol al tradițiilor, Mătrăguna, care a devenit subiect de film etnografic, ulterior multipremiat în țară.

Mătrăguna

Întâi să învățăm ce e cu asta, mătrăguna! ”Mătrăguna, poate cea mai puternică plantă de la noi, e tipul unei asemenea făpturi care leagă frumuseţea florilor cu otrava cea mai rea, în seama căreia poporul nostru, ca şi alte popoare, îi pune atâtea, încât e numită împărăteasa buruienilor, Doamna mare. E una dintre plantele în adevăr cu port mându, cu frunze late, cu flori mari, colorate violet purpuriu, dar mai cu seamă cu fructe ca nişte cireşe, negre, rotunde, cu pieliţa întinsă. E însă plină de otravă: rădăcina e otrăvitoare, ca şi frunzele şi fructele. Prinprejurul ei celelalte plante pot fiu rupte, păscute. Ea stă întreagă, în haina-i mândră, fără frică”, o descria profesorul Ion Simionescu, în volumul ”Din tainele florilor” (1923).

Legenda

Timpul favorabil culegerii mătrăgunei era între Paşti şi Înălţare, afirma Mircea Eliade. „Femeile şi vrăjitoarele care merg să caute mătrăguna pleacă din zori, înainte ca lumea să se fi trezit în sat, evitând cu grijă să fie zărite. Dacă un câine le simte prezenţa şi se aud lătrături, farmecul se risipeşte”, informa Mircea Eliade, în volumul „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică din 1980. În jurul mătrăgunei care urmează să fie culeasă, se aştern mâncărurile şi vinul adus de femei, care apoi încep să vorbească despre dorinţele lor legate de cei cărora vor să le facă vrăji. O tradiţie populară vorbeşte despre descântecul pe care îl spun fetele, la culesul mătrăgunei, în timp ce se îmbrăţişează şi se mângâie: „Mătrăgună, mătrăgună, mărită-mă peste-o lună, că de nu m-ai mărita, oi veni şi te-oi ciunta”.

Credința

Cei de la Centrul de Creație și Păstrare a Tradițiilor Maramureș au gândit altceva. Că acest ritual merită bine consemnat. Așa cum mulți din regiunea noastră nu-l știu, e logic că nici alții nu-l știu. În 2019, la Hanu lui Cobâlă, aflat pe relația Cavnic-Budești (administrator Rodica Nemeș) a devenit scenă de film despre acest aspect. Nici nu se putea găsi un alt loc de vis în privința asta. ”Pentru noi este o onoare, noi susținem tradițiile și, ori de câte ori avem ocazia (am avut și alte evenimente tradiționale), organizăm sau găzduim acțiuni benefice. Acest obicei, Mătrăguna, va fi prezentat la Sibiu, la festivalul Astra. Mătrăguna merge pe iubire sau ură. Noi vom merge pe iubire, pe măritiș”, arată Rodica Nemeș, coordonatorul Hanului lui Cobâlă, la acel moment. Credința populară este plină de mistere. Tinerele, pe vremuri, apelau la magie pentru a-și atinge scopurile. Iar magia pare că nu era o chestiune inutilă, întrucât era omniprezentă.

Tehnica

Iar aici nu vorbim inclusiv de Împărăteasa Maria Tereza care a supraviețuit datorită ierburilor salvatoare din zona Gutâiului, pentru care a dat ordin să se culeagă pentru sănătate. Nu, rămânem la farmece. Că după Cavnic, pe vremuri, lumea trăia din ele. ”Exista o tehnică a culegerii mătrăgunii. Dacă era pentru ură, se culegea diferit. Se făcea atunci când o femeie fura iubitul alteia. Își îmbrăca pe dos cămașa, lua pe dos cămeșa și, până la locul de cules, vorbea întruna. Rupea planta și se întorcea, după care o arunca, în scârbă, în curtea ăleilalte. Însă, noi în această filmare, vom face pentru măritiș, de bine. Ceea ce înseamnă că vom arăta obiceiul de bine”, arată profesoara Maria Șerba din comuna Călinești.

Filmarea

La vizita noastră din 2019, am surprins pregătirile pentru filmare. Iar de la filmare nu putea lipsi o importantă păstrătoare a tradițiilor din Maramureș, Maria Șerba, profesoară în Călinești. Ea ne-a dezvăluit o parte din misterele care abundă în Maramureș. ”În credința populară, se vorbește despre o fată foarte frumoasă, care era încercată de foarte multă iubire. Iubitul i s-a dus în cătană (n.red. – armată) și nu s-a mai întors. Vărsa lacrimi, iar prin sat umblau boșorcoile (n.red. – vrăjitoarele). Ele luau laptele de la vaci, să facă vrăji. Nu le plăcea ceea ce vedeau, așa că au alungat-o din sat. Ea s-a așezat pe iarbă și a plâns și lacrimile ei s-au transformat în tufă cu flori răzlețe. Florile ei erau lacrimile fetei. Așa a apărut mătrăguna. De aia se spune că mătrăguna ajută fetele. Apelează la ea și nu sunt puține și cer ajutorul. Ba pentru iubire, ba pentru hărnicie, ba pentru măritiș, ba pentru ură”, arată Maria Șerba, la acel moment. Pentru filmarea obiceiului, au participat actrițe amatoare. Una dintre ele este Denisa Grădinariu, de loc din Poienile de sub Munte, care a acceptat să participe la acțiune. ”A fost extrem de interesant pentru mine. Nu am auzit vreodată de acest obicei până acum și mi s-a părut ceva inedit. A fost o experiență inedită”, arată Denisa Grădinariu, la acel moment. Iar filmul chiar și-a primit recunoașterea necesară. Multe premii. Unul ne-a atras atenția. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, pe atunci coordonată de regretatul manager Dr. Ștefan Mariș, a obținut Marele Premiu, cu filmul „Mătrăgună, doamnă bună”, la Galați, la Festivalul de Film Etnografic. Pentru eternitate, să menționăm că scenariul a fost realizat de către etnologul Corina Isabella Csiszár, montajul și sunetul îi aparțin muzicologului Florin Ioan Avram, filmările au fost realizate de către Studio Art Tătar, Baia Mare, textul îi aparține Mariei Șerba, Au interpretat: Rodica Nemeș, Voichița Costin, Ileana Borodi, Mihaela Ionce, Denisa Grădinariu, Bianca Vișovan, Simina Minerva Szepaker, Grigore Simionca. O piesă de artă etnografică din Maramureș!

C.Ț.


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu