În contextul epidemiologic actual, DirectMM.ro a solicitat opinia unuia din cei mai reputați epidemiologi din țară, Octavian P. Jurma. Acesta nu doar că a emis opinii logice, care au fost aprobate de specialiștii la nivel național, dar și predicții. La solicitarea noastră, el a făcut o analiză aferentă județului Maramureș. Redăm opinia dr. Jurma. Predicțiile sale s-au adeverit în proporție de 90% și este colaborator activ cu medicii de top din România. Motiv pentru care suntem onorați că analizele sale sunt aici, la DirectMM.ro. Iar la solicitarea noastră, a făcut predicția pentru Maramureș.
Este important sa precizam ca in afara carantinei totale nu exista o metoda precisa de evaluare a impactului masurilor asupra curbei epidemiologice. Însa din experienta unui alt judet (judetul Arges), masurile prevazute la depasirea pragului de 3 ar fi trebuit adoptate cand s-a atins nivelul de 1.5, pentru a scadea sub 1 rata de reproducere si a obtine un efect descendent.
„Tot evolutia epidemiei in judetul Arges dupa 1 octombrie sugereaza ca impactul anotimpului este suficient de mare pentru a scadea eficienta masurilor astfel incat rata de reproducere sa creasca din nou peste 1 si curba sa revina pe o panta ascendenta. Diferenta dintre valorile oficiale ale incidentei la 1,000 se pot compara cu cele standard pentru a urmari cat de mult subestimeaza incidenta reala idnicatorul guvernamental.
„Daca formalizam datele culese din evolutiile analizate in alte tari rezulta ca in acelasi orizont de timp: masurile progresive de restrictie rezulta in numere de cazuri progresiv mai mari pana se atinge un maxim dupa care se trece la masuri progresive de relaxare; daca incepem direct de la masurile maxime si trecem la masurile progresive de relaxare rezulta o injumatire neta atat a timpului necesar pentru a cobori din val dar si al volumului de cazuri” – Octavian P. Jurma.
Carantina in Baia Mare. Necesara in Maramureș?
„Prin urmare decizia de carantinare a orasului Baia Mare este justificata dar posibil insuficienta si o solutie mai buna si mai eficienta ar fi carantinarea intregului judet pentru a preveni reinfectarea orasului la iesirera din carantina. Este mai simplu sa constitui un cordon sanitar la nivel de judet decat la nivel de localitati dupa iesirea din carantina.
Este de asemenea important ca Maramures sa obtina garantii ca nu va fi inclus in carantina nationala (care va urma cu mare probabilitate dupa 6 decembrie daca nu va fi adoptata pana in 15 noimebrie) daca are are rezultate bune care justifica trecerea la primele etape de relaxare”, a declarat, în exclusivitate pentru DirectMM.ro, Octavian Jurma, epidemiolog reputat.
Pentru sărbători
„Observam ca modelul de lock-down invers progresiv la nivel de judet poate teoretic rezulta in coborarea sub 100 de cazuri pe zi inainte de sarbatori (poate chiar 50) in contrast cu modelul “restrictii progresive” care produce o coborare mai tardiva si mai putin profunda intre 100 si 200 de cazuri pe zi”, explică specialistul.
Pentru sistemul medical
„Din fericire a inceput sa scada usor si va continua sa scada daca masurile isi fac efectul. Problema imediata pentru care consider necesara carantinarea este ca sistemul medical din Maramures nu poate face fata la o medie de 200 de cazuri pe zi si este urgenta coborarea sub 50 de cazuri pe zi si impiedicarea raspandirii comunitare care va fi puternic amplificata de sarbatori.
Crăciun și sărbători în Maramureș
Asadar Maramures si Baia Mare pot deveni unul din putinele locuri din tara in care Carciunul poate fi macar linistit daca nu fericit”, a zis Jurma.
„Pentru aceasta e important ca cetatenii sa intelega ca Maramures pote deveni la fel ca Arges in vara un exemplu pozitiv de rezolvare eficienta a epidemiei printr-o buna sinergie intre autoritati si societatea civila. De asemenea este mai bine pentru toti maramuresenii sa intre simulat toti in izolare pentru 2-4 saptamani la nivel de judet. Prefectul si DSP-ul local trebuie laudati pentru curajul de a cere ceea ce toate celelate judete si ca trebuie sa ceara dar nu au curaj sa o faca dar si incurajati sa ceara carantinarea zonala a intregului judet care trebuie vazut ca o mare metropola. In felul acesta Maramures se poate relaxa mai repde sub protectia carantinei decat in absenta ei pentrui ca se poate relaxa in interior dar si mentine controale stricte pe baza de certifcviat d enegativitate sau obligatia de izolare a celor care vin din afara” Am facut eu corectiile si paragraful devine: „Pentru aceasta e important ca cetatenii sa intelega ca Maramures poate deveni, la fel ca Arges in vara, un exemplu pozitiv de rezolvare eficienta a epidemiei printr-o buna sinergie intre autoritati si societatea civila. De asemenea este mai bine pentru maramureseni sa intre simultan toti in izolare pentru 2-4 saptamani la nivel de judet decat fiecare separat pe localitati. Prefectul si DSP-ul local trebuie laudati pentru curajul de a cere ceea ce toate celelate judete stiau sau stiu ca trebuie sa ceara dar nu au curaj sa o faca dar si incurajati sa ceara carantinarea zonala a intregului judet, care trebuie vazut ca o mare metropola. In felul acesta Maramures se poate relaxa mai repede sub protectia carantinei decat in absenta ei pentru ca se poate relaxa in interior dar si mentine controale stricte pe baza de certificat de negativitate sau obligatia de izolare a celor care vin din afara”
Tot el ne expică faptul că testele rapide pot fi desfasurate la punctele de intrare pentru a asigura un trafic relativ normal si sigur.
Modelul invers progresiv sau modelul “relaxare progresiva” (model propus de dr. Jurma)
Strategia invers progresiva presupune debutul cu 2 saptamani de carantina (echivalentul starii de urgenta) dintre care:
Saptamana 1: Carantina totala. Mobilitatea se reduce doar la nevoile esentiale pentru supravietuire (hrana, sport individual/cupluri, ingrijire medicala, etc).
Saptamana 2: In a doua saptamana se poate incepe prima etapa de relaxare. Iesirea din carantina strict cu scop profesional al persoanelor testate negativ cu teste rapide de antigen sau RT-PCR. Mobilitatea se reia exclusiv pe baza de teste si doar in scop profesional, prin umare o parte din costurile de testare pot fi suportate chiar de firme care sunt principalii.
Saptamana 3-4: Platoul semnifica trecerea la a treia etapa de relaxare soft-lock down. Reluarea activitati profesionale generalizate doar pentru cei care nu isi pot defasura activitatea online, pastrarea restrictiilor de circulatie pe timp de noapte. Portul univeral obligatoriu al mastilor, testare masiva si integrarea testelor in sistemul de preventie zonala.
Saptamana 4-5: Debutul fazei descendente rapide. Urmatoarea etapa de relaxare: Reluarea mobilitati interurbane si controlat interjudetene, reluarea limitata a activitatii sociale pe baza de programare.
Saptamana 5-6: 200% sub nivelul de la introducere restrictiilor si reluarea controlului epidemiologic al pandemiei. Inceputul slabirii presiunii pe spitale.
Saptamana 7-8 : 400% sub nivelul de la introducere restrictiilor
Saptamana 8: Sub 100 de cazuri pe zi si Concert de Craciun in aer liber dedicat medicilor!
Saptamana 9+: revenirea la noua normalitate (masti universale + reguli)
Managementul asteptarilor este esential intr-un astfel de model:
Comunicarea permanenta si transparenta a scopului si a pozitiei fata de scop
Saptamana 1-2. Cresterea numarului de cazuri va continua aparent fara nici un impact al carantinei.
Saptamana 3-4. Platou.
Saptamana 4-6. Faza descendenta.
Pregatirea populatiei pentru “noua normalitate”
Masuri suplimentare de consolidare si preventie:
Introducerea de carantine preventive odata la 3 luni indiferent de profilul curbei epidemice.
Aceste carantine intermitente pot avea costuri zero si impact mare daca sunt cuplate cu reorganizarea saptamanii de munca pentru a include sambata si a castiga un credit in timp de 4 zile; in fiecare luna se poate castiga o perioada de 12 zile + 2 zile de duminica (14 zile) care pot fi folosite ca “lockdown de vacanta”. Daca acestea sunt cunoscute din timp oamenii isi pot organiza vacante de 2 saptamani pentru a nu ramane in carantina cu obligativitatea de testare la revenirea in judet/tara.
Sursa – Octavian P. Jurma
Editor și întrebări – Cătă Țineghe
C.Ț.
*Click pe imagini pentru a le mări
