Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 6 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 9 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 10 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 11 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 11 ore în urmă
„Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” a reunit elevi, profesori și voluntari în cadrul unei noi lecții de geologie pe Valea Bulzului și Cheile Dănești - 11 ore în urmă
75 de ani de la Rusaliile care au schimbat destinele a zeci de mii de români - 11 ore în urmă
Literomania omagiază memoria lui Marian Ilea: număr special dedicat operei și moștenirii sale literare - 12 ore în urmă
Campanie: „Cea mai mare notă pentru copilul tău este să fii alături de el!” - 12 ore în urmă
ACS Academia de Judo Baia Mare a adus acasă opt medalii obținute de sportivi la „Cupa Țara Oașului” - 12 ore în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna martie – Emil Gavriș
Interpret de muzică populară, violonist, dirijor de orchestră, publicist, Emil Gavriș se năștea pe 28 martie 1915, în satul Chelnița, județul Maramureș. După școala primară din satul natal urmează studiile medii în Satu Mare. Frecventează și Facultatea de Drept, la Cernăuți și Cluj Napoca. Ca student a activat în diferite formații orchestrale, preferata lui fiind vioara. Tatăl său, învățătorul Augustin Gavriș, l-a iniţiat în tainele acestui instrument. După absolvirea facultății se refugiază la București. Debutează la Radiodifuziunea Română, în anul 1945, unde s-a bucurat de o largă popularitate, devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române.
A evoluat alături de mari interpreți: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Angela Moldovan, Ioana Radu. Artistul se numără printre cei dintâi soliști care au valorificat cântecul specific ținuturilor Transilvaniei, începând cu cântecele localității natale, așezată pe valea Someșului, nu departe de extremitatea de miazăzi a județului Maramureș. Și-a completat fără preget repertoriul și cu piese din alte ținuturi ale țării, precum și cu numeroase prelucrări și creații proprii, cultivând cu precădere melodiile vesele cu poezii șăgalnice. A fondat și a dirijat Orchestra de muzică populară a Clubului Sindicatelor din Învățământ București. A fost dirijor al Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii Române.
A avut și o activitate publicistică, scriind articole menite a cultiva dragostea și devotamentul pentru cântecul popular. Cântecele interpretate de Emil Gavriș au fost imprimate pe discuri Electrecord. Un mănunchi de 22 din cântecele sale a fost publicat de Editura muzicală în 1962 în broşura intitulată „Cântece populare din repertoriul lui Emil Gavriș”. A participat la turnee în țară și străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, Germania, Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia, Israel ş.a
Emil Gavriș a condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel:
- Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii,
- Ansamblul de cântece şi dansuri “Brâulețul’ din Constanța,
- Orchestra “Doina Argeșului” din Pitești,
- Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad,
- Orchestra “Doina Ilfovului” din București;
- orchestre populare de amatori, printre care și cea a Clubului Sindicatelor din Învățământ din Capitală.
Emil Gavriș a desfășurat o bogată activitate componistică: coruri, cântece pentru tineret, piese concertante pentru vioară și pian, romanțe pentru voce și pian, pe versuri de poeți români. A fost ambasadorul cântecului și muzicii populare românești în întreaga lume.
Lăcrimioara ZOTA















