Rânduiala Transcendenței (foileton 3) - 9 minute în urmă
Elevi ai Liceului Tehnologic de Transporturi Auto Baia Sprie, în vizită la Facultatea de Inginerie din Baia Mare - 15 minute în urmă
Muzeul Tărnița din Băița a sărbătorit un an de la deschidere printr-un eveniment special - 16 minute în urmă
Demersurile de construire a unui centru de zi dedicat copiilor și tinerilor cu dificultăți comportamentale prind contur la Tăuții Măgherăuș - 58 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când țipi la copilul tău în criză, îl împingi mai adânc în ea - 60 minute în urmă
Anton Terekhov: “Sunt mândru că am jucat la Minaur, Baia Mare este a doua mea casă - 1 oră în urmă
De ce energia produsă ieftin ajunge scumpă la consumator - 2 ore în urmă
Walter Übelhart, la ceas aniversar - 2 ore în urmă
A apărut un nou număr al revistei „Nord Literar” - 3 ore în urmă
„PORT – Poveste. Origini. Rădăcini. Tradiție”, expoziție la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighetu Marmației - 4 ore în urmă
Rotitul cocoșului de munte: Un fenomen încântător și spectaculos în munții din județul Maramureș, în fiecare primăvară! Detalii despre viețuitoare!
Rotitul cocoșului de munte: Un fenomen încântător și spectaculos în munții din județul Maramureș, în fiecare primăvară! Detalii despre viețuitoare!
Rotitul cocoșului de munte, în fotografii frumoase realizate de Septimiu Bizo în pădurile din Parcul Național Munții Rodnei. Acestea este un fenomen caracteristic de împerechere în fiecare primăvară.
Cocoșul de munte, Tetrao urogallus, este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri. Lungimea corpului este de până la 90 de centimetri, iar anvergura aripilor este de până la 125 cm. Cocoșul de munte poate fi recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul închis.
Cocoșul de munte se hrănește aproape toată iarna cu ace de pin, iar vara se hrănește cu frunze, muguri şi fructe de pădure. Hrana şi-o procură atât de pe sol, cât şi din copaci. Masculii au penajul negru, cu iridescenţe verzi-albastre; femelele sunt mult mai mici, cu penajul împestrițat cu negru, gri şi galben-închis. Până la trei pătrimi din puii de peste an mor în prima iarnă, probabil nefiind capabili să se adapteze la frig şi nici să-şi procure hrana în acest sezon. În România, specialiștii în cinegetică estimează o populație de 4.500 până la 5.200 de exemplare, arată acum oficialii Romsilva.
Parcul National Muntii Rodnei, unul din cele 22 de parcuri naționale 🇷🇴 și naturale administrate de Regia Națională a #Pădurilor – #Romsilva, este al doilea parc național din țară ca suprafață, cu peste 47.000 de hectare, fiind situat în partea de nord a țării, în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Parcul National Muntii Rodnei cuprinde o parte a Munților Rodnei și are o faună bogată, între care se regăsesc capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, ursul, lupul, râsul, marmota, bursucul, jderul de copac, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte sau acvila de munte.
C.Ț.






















