Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Anxietatea în viața de copil care dorește să obțină performanță; Care sunt cauzele fricilor pentru tineri
Datorită faptului că întâlnesc tot mai mulți copii cu anxietate de performanță, m-am gândit să abordez subiectul. Hai să vedem de ce apare.
Anxietatea de performanță la copii poate apărea din mai multe motive, fiecare copil putând fi influențat în mod diferit. Amintesc unii dintre factorii care pot contribui la apariția anxietății de performanță la copii:
Presiunea excesivă:
Părinții le transmit de cele mai multe ori stresul acesta. De foarte multe ori nici nu realizează asta. Profesorii fac același lucru. Pun presiune pentru a obține rezultate excelente. Așteptările nerealiste sau prea mari pot provoca teamă de eșec și de a nu satisface aceste așteptări.
Sunt copii ce nu se știu relaxa și ajung să confunde iubirea cu rezultatele lor academice. Imi spun nu de puține ori că nu vor să-și dezamăgească părinții. Uite, de exemplu, dacă un copil este văzut mult numai prin rezultatele obținute și observă că părinții sunt extrem de fericiți pentru acest aspect, îi laudă excesiv, se laudă cu rezultatele lor în fața celorlalți, pun pe rețele carnetul de note etc., unii copii pot interpreta că doar așa pot fi iubiți și cumva sunt puși pe ”un piedestal”. E greu să te menții ”perfect” pentru că el asta înțelege. Oamenii nu sunt perfecți și nicinnu trebuie să fie un scop în viață. Copilul trebuie văzut și în alte moduri, e bine să fie întrebat înainte de toate cum se simte, ce a fost cel mai bun lucru care i s-a întâmplat, dar și ce dificultăți are? Ce pasiuni etc. E important să înțelegem că A FI e înaintea a lui A FACE! De multe ori vrem să ne realizăm prin ei, dacă noi nu am fost susținuți ”exagerăm cu susținutul” și îl tot comparăm cu noi din trecut. Îi prezentăm viața de adult ca pe un mare BAU-BAU! Le cerem în clasa a 7 să știe la ce facultate vor să meargă. Pe bune? Mai au de mâncat mult mălai până să descopere asta.
Compararea cu alți copii:
Copiii pot fi foarte sensibili la a se compara cu alți copii din jurul lor, în special în ceea ce privește performanța școlară, sportivă sau artistică. Dacă simt că nu pot să țină pasul sau să se ridice la nivelul altora, pot dezvolta anxietate și îndoială de sine. De exemplu, cunosc copii ce sunt abia în clasa a 7-a și se stresează deja pentru capacitatea din clasa a 8-a. De ce? Profesorii s-au apucat să le dea seja teste destinate evaluării naționale. Oare altă treabă nu aveți? Nu-i normal să intre în ”alertă” că ”tulai Doamne nu știu de 10?! Eu copil ce am încheiat clasa a 7a cu nota 10?” Dragi părinți și profesori, la ce îi ajută să fie ”perfecți” dacă nu sunt echilibrați psihic. Știți ce m-a întristat zilele astea? S-a nimerit într-o zi să am 5 adolescenți unul după altul și 4 din ei erau cu tratament psihiatric. Nu că e o problemă tratamentul, era necesar, dar așteptările unora peste o vulnerabilitate de fond pot duce aici. Eu prefer un copil de 7, 8, dar fericit!
Experiențe anterioare negative:
Experiențe sau eșecuri anterioare pot lăsa urme și pot alimenta anxietatea de performanță. Copiii care au avut o experiență negativă sau au fost criticați în trecut pot dezvolta temeri și îngrijorări în legătură cu viitoarele lor performanțe.
Perfecționismul:
Copiii care au tendințe perfecționiste pot fi predispusi la anxietatea de performanță. Ei pun o presiune mare pe ei înșiși de a fi perfecți în tot ceea ce fac și se tem de greșeli sau de a nu atinge standardele lor înalte. Aici foarte mulți se nasc cu o predispoziție la anxietate. De aceea trebuie ținut cont atunci când pe ”fundație șubredă” noi vrem să construim un bloc cu 10 etaje. Se va prăbuși!
Teamă de evaluare negativă:
Copiii pot simți anxietate în situațiile în care sunt supuși evaluării și judecății altora. Frica de a fi judecați, ridiculizați sau respinși poate duce la anxietate în ceea ce privește performanța lor în diferite activități.
Lipsa încrederii în sine:
Copiii care nu au încredere în propriile abilități și talent pot fi mai predispuși la anxietatea de performanță. Lipsa încrederii în sine și îndoiala de sine pot crea anxietate și împiedica copilul să-și exprime în mod liber potențialul. Încrederea în sine se formează în mediul în care se dezvoltă copilul. De multe ori părinții duc copilul la terapeut și spun:- ”Trebuie să îi creșteți încrederea în sine!” Psihologul nu deține bagheta magică, familia în care crește este extrem de importantă. Terapeutul ghidează!
Este important să ne amintim că fiecare copil este unic și poate avea propriile motive și experiențe care contribuie la anxietatea de performanță. Este esențial să fim sensibili și empatici față de nevoile și preocupările copiilor și să le oferim sprijinul necesar pentru a depăși anxietatea și a-și dezvolta încrederea în sine. Voi reveni în articolul următor cu câteva sugestii de gestionare a anxietății de performanță!
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
