Seria dedicată biodiversității din Baia Mare merge mai departe, cu un nou episod despre păsările și plantele care fac parte din peisajul nostru. După ce în numărul anterior v-am prezentat Egreta mare (Ardea alba), astăzi, profesorul Alexandru Lapoși ne va povesti despre Stârcul cenușiu (Ardea cinerea) o prezență calmă, dar impunătoare, care face parte din peisajul natural al apelor liniștite:
„Interacțiunea dintre om și biodiversitate reprezintă o problematică complexă, mai ales în mediul urban, și se află constant în atenția cercetătorilor, care continuă să descopere din ce în ce mai multe și mai profunde implicații. Este însă bine cunoscut faptul că există o legătură strânsă între biodiversitatea urbană și calitatea vieții umane. O biodiversitate urbană ridicată generează efecte pozitive asupra orașelor și asupra locuitorilor acestora. Spațiile naturale bogate în biodiversitate oferă condiții mai bune de viață nu doar pentru speciile sălbatice, plante și animale, ci și pentru oameni. Păsările, alături de celelalte elemente naturale ale mediului urban, reprezintă mai mult decât simple atracții menite să ne ofere momente de plăcere, fiind parte integrantă a naturii urbane, care, cu cât este mai bogată și mai diversă, cu atât devine mai valoroasă pentru noi.
Stârcul cenușiu (Ardea cinerea)
Dintre speciile de stârci de talie mare, stârcul cenușiu este cel mai des observat în habitatele acvatice din zona noatră și în apropierea acestora. Cu excepția coloritului, seamănă destul de mult atît ca dimensiuni (lungimea corpului de 90 – 98 cm) cât și ca aspect și obiceiuri cu egreta mare, descrisă în episodul anterior. După cum o arată și numele, culoarea penajului este dominată de nuanțe de gri, mai închis în zona aripilor și a spatelui, mai deschis pe partea ventrală. Detaliul care iese oarecum în evidență îl reprezintă ”sprâncenele” de culoare neagră care se extind până în spatele capului. Picioarele și gâtul sunt lungi, ciocul lung, drept și ascuțit.
Stârcul cenușiu are o arie largă de răspândire în Europa, Asia și Africa. În țara noastră este prezentă în majoritatea tipurilor de habitate acvatice, dar și în pajiști umede sau habitate agricole din apropierea acestora. În Maramureș poate fi observat cu regularitate, fără a fi însă numeros, pe toate apele mari și mici, curgătoare și stătăoare. Deși preferă habitatele acvatice de mari dimensiuni Ariniș, Apa, Firiza, Călinești Oaș, râurile Someș, Lăpuș, Tisa, vizitează și apele mai mici, inclusiv iazurile sau pâraiele. Pe Săsar apare regulat, dar în număr mic, în toate perioadele anului.
Se hrănește mai ales cu pește, dar fiind o specie oportunistă dieta este completată cu o mare varietate de nevertebrate și vertebrate acvatice sau terestre, pe care le capturează atât din apă cât și din habitatele terestre apropiate.
Este o specie care cuibărește în colonii, de multe ori împreună cu alte specii de stârci. Pentru cuibărire preferă arborii înalți din apropierea zonelor umede, dar poate folosi și arbuști din marginea apelor bogate în vegetație. Cuibul este amplasat în arbori și este construit din crengi și alte materiale vegetale. Perioada de reproducere se desfășoară în intervalul ianuarie – iunie. Femela depune de obicei 4 – 6 ouă, pe care le clocesc ambii părinți.
Cea mai apropiată colonie de Baia Mare se află situată pe stejarii seculari din pădurea Bavna- Fersig, care adăpostește câteva zeci de cuiburi.
Principalele amenințări asupra speciei sunt cele deja amintite: degradarea habitatelor acvatice, la care se adaugă distrugerea vegetației și al habitatelor forestiere potrivite pentru amplasarea cuiburilor. În cazul râului Săsar, principalele amenințări sunt reprezentate de către poluările accidentale, lucrările în albie și deranjul antropic.
Egretele și stârcii sunt prădători eficienți cu un rol ecologic esențial în reglarea numerică a populațiilor aparținând speciilor cu care se hrănesc. Prezența lor în ecosistemele acvatice reprezintă în același timp un indicator valoros al sănătății acestora.”
Profesor Alexandru Lapoși
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi Rața lingurar (Spatula clypeata). În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
