Faptul că alcoolul are efecte extrem de nocive asupra sănătății este bine cunoscut, însă oamenii de știință au identificat recent trei perioade-cheie din viață când efectele negative ale consumului de alcool sunt maxime.
Într-o lucrare publicată în revista British Medical Journal în decembrie 2020, experții australieni și britanici au arătat că, de-a lungul vieții, unui om, există trei perioade în care creierul este deosebit de sensibil la efectele distrugătoare ale alcoolului: gestația (de la concepție până la naștere), adolescența (15-19 ani) și vârsta înaintată (peste 65 de ani).
Oamenii de știință au avertizat că în aceste perioade-cheie creierul este cel mai sensibil la efectele consumului de substanțe precum alcoolul și au afirmat că politicile de prevenire a vătămărilor cauzate de alcool trebuie să aibă o abordare pe termen lung.
Consumul de alcool este mai mare în țările dezvoltate
La nivel global, aproximativ 10% dintre femeile însărcinate consumă alcool, în țările europene fiind rate considerabil mai mari decât media globală, au scris cercetătorii.
Consumul excesiv de alcool în timpul sarcinii poate provoca sindromul expunerii prenatale la alcool, o dereglare asociată cu reducerea volumului creierului și cu afectarea funcțiilor cognitive.
Însă datele sugerează că până și consumul scăzut sau moderat de alcool în timpul sarcinii este asociat în mod semnificativ cu disfuncțiile psihologice și cu tulburările comportamentale apărute ulterior la copii.
În ceea ce privește adolescența, peste 20% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 19 ani din țările europene și din alte state cu un nivel ridicat de trai raportează că au consumat, cel puțin ocazional, alcool în exces (excesul fiind definit ca 60 de grame de etanol cu o singură ocazie), au adăugat cercetătorii.
De altfel, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rata consumului de alcool este cea mai ridicată în țările dezvoltate, în special în Europa.
Potrivit studiului, consumul excesiv de alcool în adolescență este asociat cu un volum redus al creierului, cu dezvoltarea mai slabă a materiei albe (esențială pentru funcționarea eficientă a creierului) și cu deficiențe mici până la moderate în mai multe funcții cognitive.
De asemenea, la persoanele în vârstă, tulburările asociate consumului de alcool cresc riscul de instalare a demenței (în special cu debut precoce) mai mult decât alți factori, precum hipertensiunea arterială și fumatul.
Deși efectele nocive ale alcoolului sunt relativ rare la adulții de vârstă medie, autorii subliniază că până și consumul moderat de alcool poate cauza o pierdere mică, dar semnificativă a volumului creierului.
Totuși, este nevoie de studii suplimentare pentru a determina dacă aceste modificări structurale afectează și funcționarea creierului.
Mai mult, tendințele demografice pot agrava efectul consumului de alcool asupra sănătății creierului, au scris cercetătorii.
De exemplu, femeile sunt acum la fel de susceptibile ca bărbații la consumul de alcool și, implicit, la riscurile asociate cu acesta, iar estimările arată că în următorul deceniu consumul global va continua să crească.
Efectele pandemiei de COVID-19 asupra consumului de alcool și a riscurilor asociate sunt neclare, dar consumul de alcool a crescut pe termen lung, după alte crize majore de sănătate publică, se mai precizează în studiu.
Drept urmare, autorii au specificat că este nevoie de o abordare integrată în încercarea de a reduce efectele nocive ale alcoolului la toate vârstele.
„Ghidurile cu privire la riscurile consumului de alcool și politicile de stabilire a prețului băuturilor alcoolice trebuie să fie însoțite de dezvoltarea unor programe de formare și îngrijire care să aibă în vedere faptul că creierul uman este supus acestor riscuri pe întreaga durată a vieții”, au concluzionat autorii studiului.
Sursa: incredibilia.ro
