Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost adoptat, la data de 7 aprilie 2021, de Guvernul României, în a doua lectură, odată cu Memorandumul care mandatează MIPE pentru a desfășura negocierile pe document cu Comisia Europeană.
PNRR are în total şase piloni, una dintre componentele unuia dintre aceștia fiind dedicată și infrastructurii de transport. Este vorba despre Pilonul III – componenta 8 – “Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă”. Totalul bugetului inițial pentru negociere este de 4.500 milioane de euro.
La capitolul probleme identificate, autoritățile menționează faptul că infrastructura de transport este sub-dimensionată, poluantă și slab întreținută, generând zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje și reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. În plus, nodurile urbane au o conectivitate redusă la rețelele de transport, în special la cele trans-europene, iar intermodalitatea lipsește, toate ducând la ocongestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populație și sectorul economic. Totodată, infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creșterea poluării mediului și la un număr alarmant de incidente rutiere. O altă problemă importantă este lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare.
Ca obiectiv este creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:
-Autostrada A7 – Anumite secțiuni;
-Autostrada A8 – Anumite secțiuni;
-Autostrada A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;
-Autostrada A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;
-Drum Expres Târgoviște – București;
-Drum Expres Bistrița – Dej;
-Drum Expres Satu Mare – Baia Mare – Jibou;
-Legătura Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;
-Legătura Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;
-Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
-Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;
-Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
-Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;
-Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică) –
Dej;
-Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;
-Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
-Legătura Reșița – Caransebeș – Autostrada A6;
-Legătura Botoșani – Autostrada A7;
-Legătura Piatra Neamț – Autostrada A7;
-Legătura Vaslui – Autostrada A7;
-Legătura Autostrada A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);
-Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;
-Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
-Legătura Miercurea Ciuc – Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
-Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
-Modernizare drum Soveja – Lepșa.
Iată și caracteristicile celor două tronsoane de șosea expres! În cazul drumului expres Baia Mare – Satu Mare, vorbim despre o distanță totală de 55,5 km. Traseul efectiv va fi Satu Mare – Hideaga, comuna Satulung, intersecția cu DE 58. Costurile sunt estimate la 340 milioane euro, plătiți prin Planul Național de Redresare și Reziliență). Costurile aferente Consiliului Județean Maramureș și Consiliului Județean Satu Mare, pentru studiul de fezabilitate sunt de 3,2 milioane euro, recuperabili de la Ministerul Fondurilor Europene. În ceea ce privește drumul expres Baia Mare – Jibou, vorbim despre o distanță totală de 54,8 km. Traseul efectiv va fi Baia Mare – Jibou. Costurile sunt estimate la 425 milioane euro, plătiți prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Costuri aferente Consiliului Județean Maramureș și Consiliului Județean Sălaj, pentru studiul de fezabilitate sunt 4 milioane euro, recuperabili de la Ministerul Fondurilor Europene. În momentul în care aceste două mari proiecte vor fi implementate, ele vor fi conexate la Autostrada Nordului, celebra vertebră rutieră Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. În plus, recent, CNAIR a aprobat elaborarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic de Execuție pentru Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Granița Româno-Ungară – Drum Expres M49 Ungaria). De ce este important pentru Maramureș? Răspunsul este simplu: întrucât va facilita un acces rutier modern din Baia Mare până la frontieră și, mai departe, pe șoselele țării vecine.
C.Ț.
Foto – hotnews.ro / Drum expres S1 în Polonia în apropiere de Bielsko-Biała
