Regimul declarațiilor de avere revine în dezbaterea Parlamentului. Comisia juridică se reunește astăzi, 27 iulie, de la ora 16:00, pentru a discuta proiectul de modificare a Legii Agenției Naționale de Integritate, iar dincolo de formulările juridice și de negocierile parlamentare există o întrebare cât se poate de simplă: ar trebui cetățenii să poată vedea în continuare declarațiile de avere ale celor care ocupă funcții publice?
Discuția vine după schimbările produse în 2025, când Curtea Constituțională a stabilit că declarațiile de avere nu mai pot fi publicate în forma prevăzută atunci de legislație. Obligația de depunere a rămas, însă accesul publicului la aceste documente a dispărut. Din acel moment, un instrument de transparență pe care societatea ajunsese să îl considere firesc a devenit, practic, inaccesibil cetățeanului.
Acum se pregătește un amendament prin care declarațiile de avere să fie din nou publice. Amendamentul ar putea obține suficiente voturi chiar și fără susținerea UDMR, care s-a opus variantei privind publicarea informațiilor patrimoniale. Desigur, orice nouă formulă trebuie să respecte decizia Curții Constituționale, dar respectarea unei decizii a CCR nu ar trebui să însemne renunțarea la căutarea unei soluții legale prin care transparența să fie păstrată.
Pentru că aici nu discutăm doar despre niște formulare depuse într-o bază de date. Discutăm despre încrederea dintre cetățean și cel căruia îi este încredințată o funcție publică. Atunci când cineva administrează bani publici, votează bugete, atribuie resurse sau ia decizii care afectează comunitatea, transparența nu ar trebui privită ca o povară suplimentară a funcției, ci ca una dintre condițiile ei.
Declarația de avere nu dovedește, prin simpla existență, nici cinstea, nici lipsa acesteia. Dar permite întrebări. Permite comparații în timp. Poate scoate la iveală situații care merită explicate și, la fel de important, poate înlătura suspiciuni atunci când lucrurile sunt clare. O declarație aflată într-un sistem pe care doar instituțiile îl pot consulta își păstrează rolul administrativ, dar pierde o parte importantă din rolul său public.
Există, desigur, și dreptul la viață privată. Nu orice informație despre un demnitar sau funcționar trebuie expusă fără limite. Tocmai de aceea provocarea Parlamentului este să găsească echilibrul, să protejeze datele care trebuie protejate, fără să transforme protecția vieții private într-un paravan pentru lipsa de transparență.
Timp de ani, declarațiile de avere au făcut parte din normalitatea vieții publice românești. Cetățenii, presa și organizațiile civice puteau vedea ce declară cei aflați în funcții publice și puteau urmări schimbările intervenite de la un an la altul. După 2025, această fereastră s-a închis.
Dezbaterea de astăzi este, așadar, mai importantă decât pare. Nu este doar despre ANI și nici doar despre un amendament. Este despre cât de mult considerăm că trebuie să știe cetățeanul despre cei cărora le oferă, prin vot sau prin instituțiile statului, puterea de a lua decizii în numele său.
Sursa FOTO: gov.ro
Vasile Petrovan
