Declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici ar putea reveni, într-o formă nouă, în fața cetățenilor. Dar nu așa cum le știam. Sumele exacte din conturi și valoarea unor bunuri nu ar mai fi prezentate public în detaliu, iar informațiile despre patrimoniul familiei vor fi tratate diferit. Agenția Națională de Integritate va continua, în schimb, să primească datele necesare pentru verificarea averilor.
Modificările vin după situația creată de decizia Curții Constituționale din 29 mai 2025. Curtea a declarat neconstituționale prevederile care obligau la publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-urile instituțiilor și pe portalul ANI. Efectele au fost importante. Declarațiile au continuat să fie depuse la ANI, dar nu au mai fost făcute publice.
Acum, Parlamentul încearcă să construiască un nou mecanism, prin care cetățenii să primească din nou informații despre situația financiară a celor care ocupă funcții publice, fără revenirea integrală la vechiul model.
Una dintre cele mai ușor de observat schimbări privește banii din conturi, depozitele și alte active financiare. ANI va primi informațiile complete, dar documentul destinat publicului ar urma să indice în anumite situații intervale valorice, nu sumele exacte.
De exemplu, dacă activele financiare se ridică la 80.000 de euro, publicul ar putea vedea că acestea se încadrează între 75.001 și 100.000 de euro, fără să mai afle valoarea exactă. Logica intervalelor este prevăzută și pentru alte elemente patrimoniale. Astfel, cetățeanul va putea înțelege aproximativ dimensiunea patrimoniului, dar îi va fi mai greu să urmărească modificările precise de la un an la altul. ANI, în schimb, va avea valorile reale și va putea face verificările prevăzute de lege.
În plus, în vechiul sistem declarația oferea informații și despre patrimoniul familiei. Puteau apărea bunuri deținute de soț sau soție, iar la capitolul venituri erau prezentate inclusiv veniturile acestora și, în situațiile prevăzute de formular, ale copiilor. CCR a considerat însă neconstituțională obligația declarantului de a furniza informații despre drepturile și obligațiile patrimoniale ale soțului/soției și copiilor aflați în întreținere.
Asta nu înseamnă că familia unui demnitar devine automat invizibilă pentru instituțiile de integritate. Noua legislație încearcă să găsească o formulă prin care controlul să poată acoperi și situațiile relevante privind membrii familiei, dar fără ca declarantul să fie obligat să răspundă în vechea manieră pentru averea acestora. Diferența este importantă.
Dacă un politician deține direct un apartament, informația este simplu de urmărit. Dar dacă anumite bunuri sau active aparțin soțului ori soției, imaginea patrimoniului familiei devine mai dificil de reconstituit doar din ceea ce vede publicul. Iar aceasta este una dintre marile mize ale noii legi: nu doar cât va putea verifica ANI, ci cât va mai putea verifica independent presa sau orice cetățean.
Prin urmare, expresia potrivit căreia „declarațiile de avere intră la secret” descrie doar parțial situația și poate induce în eroare. Declarațiile și mecanismele de control nu dispar. Persoanele vizate de lege vor avea în continuare obligații de raportare, iar ANI va avea acces la informații mai detaliate decât cele care vor fi disponibile publicului. Doar că astfel se schimbă nivelul de transparență publică. Până la decizia CCR, un jurnalist sau un cetățean putea consulta declarațiile și compara direct proprietățile, veniturile, conturile, datoriile și alte elemente de patrimoniu declarate de la un an la altul. În noul sistem propus, o parte dintre aceste informații ar urma să fie prezentate într-o formă mai generală. Cu alte cuvinte, publicul ar primi mai puține detalii decât înainte de 2025, dar mai multe decât primește în prezent.
De aceea, discuția despre noua lege este mai importantă decât pare. Este vorba despre echilibrul dintre dreptul la viață privată și protecția datelor personale, pe de o parte, și dreptul societății de a ști cum evoluează patrimoniul celor cărora le-a încredințat funcții și bani publici, pe de altă parte.
Pentru moment, trebuie reținut și faptul că forma adoptată în Comisia juridică nu reprezintă încă legea definitivă. Proiectul trebuie să continue procedura parlamentară și poate suferi modificări. Dacă va rămâne însă în această logică, schimbarea poate fi rezumată simplu: ANI va continua să vadă în detaliu, în timp ce noi, cetățenii, vom vedea o imagine generală.
Vasile Petrovan
Citește și:
Comunicat al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare
