Folclorul maramureșean ajunge din nou în SUA. „Comorile Izei”, invitat la Festivalul Românesc din Cleveland - 12 minute în urmă
Florentin-Nicolae Tuș, președintele CCI Maramureș, la ceas aniversar - 15 minute în urmă
Vizite arhierești în Protopopiatul Ortodox Vișeu - 31 minute în urmă
Post vacant la Liceul Teoretic „Leowey Klara” din Sighetu Marmației. Nu se cere vechime - 35 minute în urmă
Arhim. Macarie Motogna, starețul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, la ceas aniversar - 42 minute în urmă
4 august 1919, ziua în care trupele române au intrat în Budapesta lui Béla Kun - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș, marți 4 august 2026 - 2 ore în urmă
Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc - 13 ore în urmă
Trei medalii de aur și două de bronz pentru elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare la Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație 2026 - 13 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă înfățișarea tradițională - 15 ore în urmă
4 august 1919, ziua în care trupele române au intrat în Budapesta lui Béla Kun
La 4 august 1919, trupele Armatei Române au intrat în Budapesta, încheind una dintre cele mai importante campanii militare desfășurate de România după Primul Război Mondial. Momentul a reprezentat punctul culminant al confruntării cu Republica Ungară a Sfaturilor, regimul comunist instalat la 21 martie 1919 și dominat politic de Béla Kun.
Europa Centrală traversa atunci o perioadă de instabilitate profundă. Imperiul Austro-Ungar se prăbușise, vechile frontiere erau în curs de reorganizare, iar guvernele nou-formate încercau să își consolideze autoritatea. În Ungaria, Béla Kun, fost prizonier de război ajuns în Rusia și apropiat de bolșevici, devenise principala figură a unui regim inspirat de revoluția lui Lenin. Noua putere a organizat Armata Roșie Ungară și a încercat să recupereze prin forță teritorii pierdute după destrămarea imperiului.
Conflictul cu România s-a intensificat în primăvara anului 1919. Trupele ungare au trecut linia de demarcație și au declanșat operațiuni împotriva pozițiilor românești din Transilvania. Armata Română, comandată în această campanie de generalul Gheorghe Mărdărescu, a răspuns printr-o ofensivă care a împins forțele adverse până la râul Tisa. După o perioadă de relativă acalmie, Armata Roșie Ungară a declanșat, la 20 iulie, o nouă ofensivă. Atacul a fost respins, iar trupele române au trecut la contraofensivă și au înaintat rapid spre capitala Ungariei.
În fața înfrângerii militare, regimul lui Béla Kun s-a prăbușit la 1 august 1919, după numai 133 de zile de existență. Liderul comunist a părăsit Ungaria, iar puterea a fost preluată temporar de un guvern social-democrat. Intrarea armatei române în Budapesta nu a provocat, așadar, într-o singură zi căderea regimului, dar a consfințit înfrângerea sa politică și militară.
Primele unități românești au ajuns în capitala ungară în seara zilei de 3 august. Trei escadroane ale Brigăzii 4 Roșiori, conduse de generalul Gheorghe Rusescu, au pătruns în oraș înaintea grosului armatei. În ziua următoare, 4 august, principalele forțe române au ocupat oficial Budapesta și au defilat pe străzile capitalei. Aceasta este data păstrată în calendarul istoric al Ministerului Apărării Naționale.
Pentru România, victoria avea o semnificație care depășea dimensiunea strict militară. Campania apăra hotărârile de unire adoptate în 1918 și înlătura un regim care contestase noua realitate teritorială din Transilvania. Totodată, înaintarea până la Budapesta a împiedicat consolidarea celui de-al doilea stat comunist apărut în Europa după Rusia bolșevică.
Succesul a fost însă obținut cu pierderi grele. Peste 3.000 de militari români și-au pierdut viața în luptele din campania anului 1919, potrivit datelor prezentate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Staționarea trupelor române în Ungaria a continuat până în noiembrie 1919, într-un context politic și diplomatic complicat, marcat de negocieri cu reprezentanții Antantei și de reorganizarea puterii de la Budapesta.
La 107 ani de la acel moment, ziua de 4 august 1919 rămâne înscrisă în istoria militară a României drept data la care Armata Română a intrat în Budapesta, după respingerea ofensivei ungare și după una dintre cele mai rapide și decisive operațiuni ale perioadei de după Marele Război. Victoria a consfințit prăbușirea regimului comunist al lui Béla Kun și a contribuit la apărarea noilor granițe ale României întregite.
Vasile Petrovan
Citește și:
Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc











