Andreea Ghițiu a lansat un proiect de suflet la începutul Postului Adormirii Maicii Domnului - 6 ore în urmă
Portret de artist: Ioana Călăuz, poezia ca formă de libertate - 7 ore în urmă
Ovidiu Oanță, băimăreanul de cursă lungă devenit un reper al știrilor naționale - 7 ore în urmă
Seceta începe să lase robinetele fără apă în Maramureș - 8 ore în urmă
Nadia Comăneci a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din Montreal - 8 ore în urmă
Mâine, recital de pricesne la Berința la începutul Postului Adormirii Maicii Domnului - 9 ore în urmă
Să îl cunoaștem pe Andrei Coteț, un tânăr cu visuri mărețe în producția muzicală! - 9 ore în urmă
De astăzi, vinietele din Bulgaria sunt mai scumpe. Noile tarife pentru șoferi - 10 ore în urmă
Povestea Mănăstirii din Băsești - 10 ore în urmă
Patrimoniul maramureșean unește culturi: Eveniment special dedicat Zilei Internaționale a Prieteniei, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare - 10 ore în urmă
Obiceiul vopsirii ouălor în Maramureș; „Ouăle se feștesc și împistresc cu coji de ceapă”
Ouăle roșii sunt un simbol al Sfintelor Paști. Bătrânii maramureșeni povestesc despre obiceiul vopsirii acestora.
- „În Joia sau în Vinerea Mare să vopsesc ouăle și să zâce că nu să strică așa repede dacă-s vopsite atunci. Să vopsesc cu coji de ceapă și să fierb și frunze de urzică, să combină cu ceapă, cu diferite plante și ies ouăle mai închise sau mai deschise la culoare” (Lăpuș);
- „Ouăle se feștesc și împistresc cu coji de ceapă. Să vopsăsc și le împistrem cu frunză de trifoi, leuștean. Le punem pă ouă și băgam înt-on ciorap de nailon și le serbem bine. Unde-o stat frunza, rămâne alb…” (Mara, Sat Șugatag, Breb, Vișeu de Jos, Vadu Izei, Suciu de Sus, Șieu, Bogdan Vodă);
- „O fost câte-o femeie care-o știut împistri cu ceară. Ave un băț în care era băgat on mniez de badocuț. Le făcea cu tăt feliu de farburi: roșu, galbân, verde. Făce pă ele cocârlate, greble, corigauă. Amu nu face nime” (Botiza)
- „Făcem și curcubău di pă cer. Le băgam c-on capăt înt-o farbă, cu celălalt în alta. La mijloc rămâne un cerc alb.” (Desești);
- „La noi, pântru culoarea verde, să fierbeu în frunză de urzică” (Mara)
- „Cu coji de arin, de ceapă și de nuc, le feștem frumos. Mai demult, se împistreu așa mândru, că îți era mai mare dragu să te uiți la ele” (Giulești)
- „La noi în sat, să fac și amu ouă-ncondeiate. Faci pă ele peteică, cu on condei cu tablă și faci linii de tot feliu. Care nu le împistresc, le feștesc cu coajă de ceapă și coajă de lemn cânesc” (Ungureni)
Sursa – Centrul Culturii Tradiționale Maramureș
Foto – Rada Pavel














