După câteva zile ceva mai suportabile, căldura revine în forță. Duminică și luni, temperaturile cresc în mare parte din România, iar vestul și nord-vestul țării vor simți cel mai puternic noul val de aer cald. În spatele acestei schimbări se află un mecanism atmosferic care poate părea complicat pe hărțile meteorologilor, dar care, în realitate, poate fi explicat destul de simplu.
Cel mai simplu este să ne imaginăm atmosfera ca pe un uriaș ocean de aer. În anumite regiuni, aerul coboară lent de la înălțime spre sol. Pe măsură ce coboară, se încălzește și devine mai uscat, ceea ce face mai dificilă formarea norilor și a ploilor. Acesta este unul dintre efectele unui anticiclon. Nu este un zid și nici o cupolă pe care am putea-o vedea, dar comportamentul său seamănă cu un capac așezat peste o regiune, iar ca efect norii se formează mai greu, soarele încălzește solul ore întregi, iar aerul rece nu reușește să pătrundă ușor. De aceea, dacă un asemenea sistem rămâne suficient timp deasupra unei zone, temperaturile încep să urce de la o zi la alta.
Meteorologii nu privesc doar vremea de la nivelul solului. Ei urmăresc atmosfera și la câțiva kilometri deasupra noastră. De exemplu, nivelul de 500 hPa se găsește, în general, undeva în jurul altitudinii de 5–6 kilometri. Acolo, hărțile arată acum o prelungire a unei zone cu aer cald și presiune ridicată în altitudine. Meteorologii îi spun dorsală anticiclonică.
Putem să ne-o imaginăm ca pe un „braț” al aerului cald care se întinde dinspre sudul Europei spre nord și nord-est. Circulația atmosferică de pe marginile acestei structuri favorizează deplasarea aerului foarte cald dinspre zona mediteraneeană și nordul Africii către centrul și estul continentului. Asta nu înseamnă că un nor de aer saharian vine brusc peste România. Aerul se deplasează treptat, pe distanțe de sute și chiar mii de kilometri, purtat de curenții atmosferici.
Vestul României este mai expus acestei advecții de aer cald. În plus, în zonele joase din Banat și Crișana, soarele puternic și lipsa norilor permit solului să se încălzească foarte mult, iar acesta încălzește apoi aerul aflat deasupra lui.
Prognoza ANM pentru perioada 16–17 august indică în Banat maxime medii în jurul a 36°C, iar în Crișana 35–36°C. Asta înseamnă că, în anumite puncte din câmpie, valorile pot fi diferite de media întregii regiuni și pot urca local foarte aproape de 37°C.
În Maramureș, încălzirea va fi și ea evidentă. Județul se află sub Cod galben mâine, iar ANM estimează pentru regiune o nouă apropiere de pragul caniculei, cu valori în jurul a 33–34°C către 17 august. Zonele joase vor fi, firește, mult mai calde decât depresiunile înalte și regiunile montane.
Un asemenea episod nu poate continua la nesfârșit. Spre seara zilei de luni, ANM indică o creștere a instabilității atmosferice în vestul țării. Cu alte cuvinte, „capacul” începe să slăbească, iar aerul foarte cald acumulat lângă sol poate intra în contact cu aer mai rece. Atunci, atmosfera poate trece rapid de la căldură și cer mai mult senin la nori cu dezvoltare verticală, averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Evoluția exactă a fenomenelor va fi stabilită prin actualizările ANM.
Pe scurt, România intră din nou sub influența unei mase de aer foarte cald. Anticiclonul ține pentru moment vremea stabilă și însorită, iar circulația din altitudine deschide drumul aerului cald dinspre sud. Soarele face apoi restul: încălzește puternic suprafețele uscate, iar temperaturile urcă rapid.
Pentru cei aflați în Maramureș, Banat și Crișana, schimbarea va fi evidentă, fără să fie nevoie de vreo hartă meteo: după o dimineață încă relativ plăcută, după-amiaza aerul va deveni din nou greu și fierbinte, iar asfaltul și clădirile vor continua să degaje căldură mult timp după apus.
Vasile Petrovan
