Angela Buciu, o viață legată de cântecul popular și de Maramureș

Pe 5 octombrie este ziua de naștere a Angelei Buciu, una dintre vocile care au dus cântecul tradițional din Maramureș și din nordul Transilvaniei pe scene din țară și din străinătate, fără să piardă legătura cu lumea din care acesta s-a născut.

Există artiști pe care îi ținem minte pentru un cântec sau pentru un spectacol și există artiști care ajung, în timp, să fie legați de o întreagă lume. Angela Buciu face parte din această a doua categorie. Pentru ea, cântecul popular nu a fost doar o profesie, ci și o cale de a rămâne aproape de oameni, de sate, de obiceiuri și de lumea tradițională care s-a schimbat mult în ultimele decenii.

Născută la Cheud, în județul Sălaj, Angela Buciu și-a legat o mare parte din formare și din carieră de Baia Mare și de Maramureș. Aici a studiat, aici a intrat în lumea artistică și tot aici și-a construit drumul profesional. Debutul la Ansamblul „Maramureșul” a fost începutul unei cariere lungi, continuată prin apariții la Radio, spectacole, înregistrări și turnee.

Important este însă că Angela Buciu nu s-a oprit doar la scenă. A vrut să știe de unde vine un cântec, cine l-a păstrat, în ce zonă se cânta și ce obiceiuri îl însoțeau. A mers în sate, a cules melodii și informații despre tradiții și a încercat să păstreze specificul fiecărei zone. Maramureșul, Chioarul, Codrul, Lăpușul sau Oașul au fiecare propriul fel de a cânta, propriile ritmuri, costume și obiceiuri, iar aceste diferențe se regăsesc și în repertoriul său. Poate tocmai de aici vine și forța carierei sale. Folclorul nu a fost pentru Angela Buciu doar un costum frumos, o voce plăcută sau o apariție pe scenă. În spatele fiecărui cântec exista o comunitate, iar în spatele fiecărei melodii se afla o poveste care merita păstrată.

Au urmat multe înregistrări pentru radio, televiziune și Electrecord, spectacole și turnee în țară și în străinătate. Chiar dacă a ajuns pe scene îndepărtate, a rămas legată de locurile din care venea repertoriul său. Un cântec născut într-un sat din nordul României poate fi înțeles și de cineva care nu cunoaște locul sau toate cuvintele, pentru că emoția trece dincolo de granițe.

Aceeași grijă pentru păstrarea tradiției se regăsește și în volumele „Destin neliniștit” și „Lada mea de zestre”. În ele a adunat experiențe, amintiri și lucruri care țin de lumea satului și de cântecul popular, într-o încercare de a nu lăsa să se piardă ceea ce a cunoscut de-a lungul vieții.
Timpul schimbă și satele, și oamenii, și felul în care sunt păstrate tradițiile. Lumea rurală de astăzi nu mai este aceeași cu cea de acum câteva decenii, iar multe obiceiuri s-au schimbat sau s-au pierdut. De aceea, artiștii care au cunoscut această lume din interior au și un rol de păstrători ai memoriei ei.

Angela Buciu aparține unei generații pentru care folclorul era încă foarte apropiat de viața de zi cu zi a satului. A cânta însemna și a cunoaște, și a păstra. Iar după o carieră atât de lungă, nu rămân doar cântecele, ci și o parte din lumea din care ele au venit. În 2025 a primit titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș, o recunoaștere a unei activități îndelungate legate de cultura acestui spațiu. Dincolo de diplome și distincții, rămâne însă ceva mai important, rămâne faptul că numele și vocea ei sunt legate de Maramureș și de cântecul popular pe care l-a dus mai departe.

Sursa FOTO: arhivă

Vasile Petrovan

Citește și: