Orhideea sălbatică din Maramureș - 5 ore în urmă
Părintele Arhimandrit Casian Filip a slujit în această duminică la Parohia Ortodoxă Cărbunari - 5 ore în urmă
Daniel Breban aduce în Maramureș Marele Premiu și Trofeul Festivalului-concurs „Drăgan Muntean” - 5 ore în urmă
Probleme în Baia Mare din cauza intensificării vântului - 7 ore în urmă
Expoziția de pictură „Salon de primăvară” va fi vernisată la Casa de Cultură Baia Sprie - 10 ore în urmă
Adela Șanta și Grupul Tradițional „Zestrea” din Rogoz vor susține momente de suflet la hramul Parohiei Ortodoxe Figueres din Spania - 10 ore în urmă
Jasseem Allybokus și Grégoire Vigroux lansează eYou, o nouă rețea socială - 10 ore în urmă
Eveniment cultural la Caspev Baia Mare: Folclorul, în centrul unei întâlniri dedicate identității românești - 11 ore în urmă
Eleva Victoria Tar de la Colegiul de Arte Baia Mare, premiată la Concursul Interjudețean de Canto, Teorie și Istoria Muzicii „Nicolae Brânzeu” - 11 ore în urmă
Știați că există o Zi Internațională a Câinilor de Salvare? - 14 ore în urmă
Cu mâinile în apă înghețată: amintiri despre lăutu’ hainelor
Lăutu’ hainelor reprezenta în trecut, o îndeletnicire des practicată de către fetele și femeile din lumea satului de odinioară.
„Era o zolniță mare, noi îi zicém bărbânță. Și o puném pă covată și puném haine în té. Și deasupra puném o ștergare. Și cenușă. Și puném apă sierbinte și pă dincolo pă gios era o gaură pă unde cură apă. Și le ducém și le țâném acolo până sara, le luam și mérém în vale. Avém un pranic cu care le prănicam în vale pă un scaun. Amu nu mai méré nime în vale. Merem și iarna era gheață groasă, frig, făcém cu securea un produh, băgam acolo și spălam. Mérém cu cizme de gumă. Ioi, de mine, că îmi îndețau mâinile și eram fără ciorapti” (Ileana Șimon, Sarasău).
„Cămașa de sărbători se spăla un pic mai cu grijă decât celelalte. Cele de sărbătoare se spălau cu apă călduță, deci cu grijă, că nu poți să pui cămașa cu gatiile de la arat. Celelalte se puneau într-o bărbanță și avea jos un butoi pe care se puneau două lemne și bărbânța acolo peste. Se puneau hainele deasupra, apoi un cenușar, o bucată de pâ nză cu leșie, de obicei din paie de ovăz. Și se turna apă fierbinte peste. Și se lăsa până a doua zi. Apoi se puneau într-o coșarcă și se duceau la râu și se prănicau bine, să iasă leșia din ele” (Maria Șerba, Călinești), transmite Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Dan Dinescu, Gabriel Motica, Felician Săteanu
















