Programul „Școala Mamei” continuă în Baia Mare: cursuri dedicate sarcinii și de puericultură la Spitalul Județean de Urgență și la Policlinica nr. 2 - în urmă
Matei Liga, sportiv în cadrul Academiei de Șah Maramureș, participă la Campionatul Mondial dedicat copiilor de 8, 10 și 12 ani - 9 minute în urmă
Valeriu Sepi, artistul legendar al trupei Phoenix, a murit - 16 minute în urmă
Muzeul Satului din Baia Mare a găzduit conferința „Rolul parentingului modern – Copiii de azi, adulții de mâine” - 27 minute în urmă
„Arborele de lalea”: Eleva Patricia Moldovan a primit cea mai înaltă distincție de excelență a Colegiului de Arte Baia Mare - 50 minute în urmă
Salarii uriașe în zona de război: Ucraina propune până la 9.000 € pentru soldații de pe front - 1 oră în urmă
România intră în primul episod serios de căldură al verii - 2 ore în urmă
Festival internațional de literatură, artă și tradiții la Târgu Lăpuș - 3 ore în urmă
Zeci de elevi din Iași au participat la atelierele Școlii Rădăcinilor Străbune - 5 ore în urmă
Evanghelie veche de peste trei secole, expusă la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet - 5 ore în urmă
Albăuțele de la Băiuț – parfumul discret al fructelor de la munte
Albăuțele sunt un soi semisălbatic de prun cu fructe alb-gălbui, care cresc în zone cu climă mai rece. Provin din zona asiatică, originea lor mergând până la nord, în Siberia.
În regiunea noastră îl întâlnim din zona colinară până la munte.
Din păcate, în foarte multe regiuni au fost extirpate, în locul lor plantându-se specii altoite cu un randament mult mai bun ca și productivitate.
Dar la Băiuț, unde clima este una rece și umedă, nu s-au putut aclimatiza pomi fructiferi de soi, aceștia fiind mult prea sensibili pentru clima de aici. Așadar, populația locală a reușit să aprecieze ceea ce crește în apropierea lor.
Un aspect important este faptul că fructifică rapid, iar coacerea fructelor este, de asemenea, de scurtă durată.
Fini observatori ai naturii, băiuțenii știu că albăuțele cresc fără eforturi mari de îngrijire, se răspândesc ușor, urcând prin grădini sălbăticite, până aproape de limita molidului și, nu în ultimul rând, sunt foarte rezistente la frig.

Desigur, prezintă și unele dezavantaje, așa cum aminteam mai sus, mai ales în ceea ce privește productivitatea.
Dar aici lucrurile se compensează prin calitate, și anume aroma deosebită a acestor fructe.
Se știe că prunele se folosesc cel mai adesea pentru fabricarea horincii/pălincii, randamentul din albăuțe fiind de 6-7 % în comparație cu 10-11 % cât se obține din soiurile altoite.
În schimb, aroma licorii distilate concurează cu multe băuturi celebre.
Din prune se produc, de asemenea, gemuri și magiun, dar albăuțele nu se pretează pentru aceasta deoarece se spune că sunt mai amărui ca cele făcute din prune de soi.
,,Frișca de pe tort” în cazul acestor fructe semisălbatice este ,,Supa de albăuță de Băiuț”.
Făcută după o rețetă veche cu adaos de smântână și zahăr, supa de albăuțe este un deliciu culinar care se servește atât rece, cât și cald.
Vă invităm, așadar, în acest binecuvântat loc să gustați din farmecul discret al aromelor de la munte.
Text și foto: Walter Ubelhart















