Vizite pastorale în Protopopiatul Ortodox Lăpuș - 18 minute în urmă
Înscrierile la Școala de Artă „Gheorghe Chivu” din Sighetu Marmației vor avea loc în perioada 7–23 septembrie - 29 minute în urmă
Proprietarii de utilaje și tractoare pot efectua verificări RAR la Borșa - 43 minute în urmă
15 iulie, ziua Mărcii Poștale Românești - 1 oră în urmă
Prognoza meteo Maramureș, miercuri 15 iulie 2026 - 2 ore în urmă
14 iulie 1947, înscenarea de la Tămădău - 13 ore în urmă
Anunț pentru aparținătorii pacienților decedați de la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare - 16 ore în urmă
Atelierele de vacanță continuă la Muzeul Satului Baia Mare: Copiii au învățat să croșeteze, să cioplească și să creeze din fibre naturale - 18 ore în urmă
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus a dat startul programului „Biblioteca, prietena ta de vară” - 18 ore în urmă
„Magia cristalelor” – expoziție aniversară cu flori de mină din Maramureș, vernisată la Tulcea - 18 ore în urmă
15 iulie, ziua Mărcii Poștale Românești
În fiecare an, la 15 iulie, este marcată Ziua Mărcii Poștale Românești, o dată care amintește de apariția primei emisiuni de timbre din Principatul Moldovei. La 15 iulie 1858 au fost puse în circulație celebrele mărci poștale „Cap de bour”, considerate primele timbre românești și unele dintre cele mai valoroase piese din istoria filateliei mondiale.
Prima țară care a introdus un timbru poștal a fost Marea Britanie, odată cu lansarea celebrului „Penny Black”, la 6 mai 1840, pe care era reprezentat portretul reginei Victoria. A urmat Brazilia, în anul 1843, devenind al doilea stat din lume cu propriile mărci poștale. România, prin emisiunea „Cap de bour” din 1858, s-a numărat printre pionierii filateliei mondiale. După aceasta, timbre au fost introduse în Grecia (1861), Turcia (1863), Serbia (1866) și Bulgaria (1879).
Primele timbre românești au fost tipărite la Iași, în timpul domniei lui Nicolae Vogoride, și au fost destinate exclusiv serviciilor poștale din Moldova. Emisiunea cuprindea patru valori nominale – 27, 54, 81 și 108 parale – fiecare având în centru capul de bour, vechiul simbol heraldic al Moldovei, alături de o goarnă poștală și de inscripția „Porto Scrisorei”.
Capul de bour a fost ales ca simbol datorită semnificației sale istorice și heraldice. Potrivit tradiției, voievodul Dragoș se afla la vânătoare când a urmărit un bour până pe malul unei ape. În timpul confruntării, cățeaua sa credincioasă, Molda, și-a pierdut viața, iar locul în care a fost îngropată ar fi dat numele râului Moldova. În amintirea acestui episod, capul de bour a devenit stema voievodului și, ulterior, simbolul heraldic al Principatului Moldovei.
Deși au circulat doar câteva luni, aceste timbre au rămas în istorie datorită numărului redus de exemplare păstrate. Astăzi, mărcile „Cap de bour” sunt considerate adevărate rarități filatelice și se regăsesc în colecții și muzee din întreaga lume, unele fiind vândute la licitații internaționale pentru sume impresionante.
La peste un secol și jumătate de la apariția primului timbru românesc, 15 iulie rămâne o zi simbolică pentru istoria poștei și a filateliei din România, marcând începutul unei tradiții care continuă și astăzi.
Vasile Petrovan
Citește și:










