Admiterea de toamnă aduce un nou program de licență la Centrul Universitar Nord Baia Mare - 1 oră în urmă
CS Știința Electro Sistem Baia Mare, rezultate excelente la Campionatele Naționale de Orientare 2026 - 1 oră în urmă
2 septembrie 1859, noaptea în care cerul s-a aprins - 2 ore în urmă
Exponatul lunii la Muzeul din Baia Mare: un denar al împăratului Traian, vechi de aproape 1.900 de ani - 5 ore în urmă
O veste bună! De astăzi, patru proceduri medicale complexe sunt finanțate la Spitalul Județean din Baia Mare - 5 ore în urmă
Au început lucrările la noul sistem de transport al apei spre Șomcuta Mare - 7 ore în urmă
Ansamblul „Țibleșul” a dus zestrea Maramureșului și a Țării Lăpușului în Republica Moldova - 8 ore în urmă
„Sybir – închisoarea popoarelor”, expoziție despre deportările și represiunile sovietice, se deschide mâine la Memorialul Sighet - 9 ore în urmă
Utilaje de peste 24 de milioane de lei pentru drumurile județene din Maramureș. Mai multă muncă mecanizată și intervenții mai rapide - 11 ore în urmă
Un nou obiectiv de arhitectură vernaculară din Muzeul Satului Baia Mare este restaurat - 12 ore în urmă
15 iulie, ziua Mărcii Poștale Românești
În fiecare an, la 15 iulie, este marcată Ziua Mărcii Poștale Românești, o dată care amintește de apariția primei emisiuni de timbre din Principatul Moldovei. La 15 iulie 1858 au fost puse în circulație celebrele mărci poștale „Cap de bour”, considerate primele timbre românești și unele dintre cele mai valoroase piese din istoria filateliei mondiale.
Prima țară care a introdus un timbru poștal a fost Marea Britanie, odată cu lansarea celebrului „Penny Black”, la 6 mai 1840, pe care era reprezentat portretul reginei Victoria. A urmat Brazilia, în anul 1843, devenind al doilea stat din lume cu propriile mărci poștale. România, prin emisiunea „Cap de bour” din 1858, s-a numărat printre pionierii filateliei mondiale. După aceasta, timbre au fost introduse în Grecia (1861), Turcia (1863), Serbia (1866) și Bulgaria (1879).
Primele timbre românești au fost tipărite la Iași, în timpul domniei lui Nicolae Vogoride, și au fost destinate exclusiv serviciilor poștale din Moldova. Emisiunea cuprindea patru valori nominale – 27, 54, 81 și 108 parale – fiecare având în centru capul de bour, vechiul simbol heraldic al Moldovei, alături de o goarnă poștală și de inscripția „Porto Scrisorei”.
Capul de bour a fost ales ca simbol datorită semnificației sale istorice și heraldice. Potrivit tradiției, voievodul Dragoș se afla la vânătoare când a urmărit un bour până pe malul unei ape. În timpul confruntării, cățeaua sa credincioasă, Molda, și-a pierdut viața, iar locul în care a fost îngropată ar fi dat numele râului Moldova. În amintirea acestui episod, capul de bour a devenit stema voievodului și, ulterior, simbolul heraldic al Principatului Moldovei.
Deși au circulat doar câteva luni, aceste timbre au rămas în istorie datorită numărului redus de exemplare păstrate. Astăzi, mărcile „Cap de bour” sunt considerate adevărate rarități filatelice și se regăsesc în colecții și muzee din întreaga lume, unele fiind vândute la licitații internaționale pentru sume impresionante.
La peste un secol și jumătate de la apariția primului timbru românesc, 15 iulie rămâne o zi simbolică pentru istoria poștei și a filateliei din România, marcând începutul unei tradiții care continuă și astăzi.
Vasile Petrovan
Citește și:














