Găvrilă Hotico Herenta, meșterul din Ieud care a salvat bisericile de lemn ale Maramureșului - 38 minute în urmă
15 august 1945, s-a născut rapsodul Dumitru Dobrican - 2 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 15 august 2026 - 2 ore în urmă
David Popovici este REGELE EUROPEI și la 200 m liber! Al treilea titlu continental consecutiv - 14 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Să o cinstim cu toții pe Maica Domnului - 15 ore în urmă
30 de ani fără Sergiu Celibidache. O eternitate cu muzica lui - 18 ore în urmă
De Ziua Maramureșului: Intrare liberă la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare - 19 ore în urmă
Diplomă de Excelență pentru Ansamblul Folcloric „Mara”, la Festivalul Internațional „Ceahlăul” - 19 ore în urmă
„Maramureșul academic”: Expoziție de carte dedicată Zilei Naționale a Maramureșului la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 19 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: De ce te îmbolnăvești sau te simți copleșit exact când începe concediul? - 19 ore în urmă
15 iulie, ziua Mărcii Poștale Românești
În fiecare an, la 15 iulie, este marcată Ziua Mărcii Poștale Românești, o dată care amintește de apariția primei emisiuni de timbre din Principatul Moldovei. La 15 iulie 1858 au fost puse în circulație celebrele mărci poștale „Cap de bour”, considerate primele timbre românești și unele dintre cele mai valoroase piese din istoria filateliei mondiale.
Prima țară care a introdus un timbru poștal a fost Marea Britanie, odată cu lansarea celebrului „Penny Black”, la 6 mai 1840, pe care era reprezentat portretul reginei Victoria. A urmat Brazilia, în anul 1843, devenind al doilea stat din lume cu propriile mărci poștale. România, prin emisiunea „Cap de bour” din 1858, s-a numărat printre pionierii filateliei mondiale. După aceasta, timbre au fost introduse în Grecia (1861), Turcia (1863), Serbia (1866) și Bulgaria (1879).
Primele timbre românești au fost tipărite la Iași, în timpul domniei lui Nicolae Vogoride, și au fost destinate exclusiv serviciilor poștale din Moldova. Emisiunea cuprindea patru valori nominale – 27, 54, 81 și 108 parale – fiecare având în centru capul de bour, vechiul simbol heraldic al Moldovei, alături de o goarnă poștală și de inscripția „Porto Scrisorei”.
Capul de bour a fost ales ca simbol datorită semnificației sale istorice și heraldice. Potrivit tradiției, voievodul Dragoș se afla la vânătoare când a urmărit un bour până pe malul unei ape. În timpul confruntării, cățeaua sa credincioasă, Molda, și-a pierdut viața, iar locul în care a fost îngropată ar fi dat numele râului Moldova. În amintirea acestui episod, capul de bour a devenit stema voievodului și, ulterior, simbolul heraldic al Principatului Moldovei.
Deși au circulat doar câteva luni, aceste timbre au rămas în istorie datorită numărului redus de exemplare păstrate. Astăzi, mărcile „Cap de bour” sunt considerate adevărate rarități filatelice și se regăsesc în colecții și muzee din întreaga lume, unele fiind vândute la licitații internaționale pentru sume impresionante.
La peste un secol și jumătate de la apariția primului timbru românesc, 15 iulie rămâne o zi simbolică pentru istoria poștei și a filateliei din România, marcând începutul unei tradiții care continuă și astăzi.
Vasile Petrovan
Citește și:







