O monedă romană de argint emisă în timpul împăratului Traian este exponatul lunii septembrie la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Piesa, veche de aproape 1.900 de ani, nu este interesantă doar prin valoarea ei istorică, ci și prin mesajul pe care îl transmite: în Roma antică, moneda era unul dintre cele mai eficiente mijloace prin care împăratul își putea proiecta imaginea și autoritatea în întregul Imperiu.
Denarul face parte din tezaurul monetar roman descoperit la Oarța de Sus – Ogrăzi, în anii 1985–1986, de Georgeta Maria Iuga. Piesa a fost bătută la Roma și este realizată din argint. Are diametrul de 18,8 milimetri, greutatea de 3,20 grame și un titlu al metalului de 800‰.
Pe avers apare bustul împăratului Traian, laureat și drapat, orientat spre dreapta. Legenda care îl înconjoară amintește o serie de titluri oficiale ale împăratului: Imperator, Optimus Augustus, Germanicus, Dacicus, Pontifex Maximus și deținător al puterii tribuniciare. Dincolo de limbajul abreviat specific monedelor romane, mesajul era limpede pentru contemporani: Traian era prezentat ca împărat victorios, conducător legitim și protector al statului.
Reversul este și mai spectaculos. Jupiter este reprezentat stând spre stânga, cu sceptrul într-o mână și fulgerul în cealaltă, deasupra lui Traian, care ține o ramură. Imaginea nu a fost aleasă întâmplător. Jupiter era zeul suprem al panteonului roman, iar asocierea lui cu împăratul transmitea ideea că Traian se bucura de protecție divină. Legenda de pe revers amintește și faptul că Traian era consul pentru a șasea oară, purta titlul de „Părinte al Patriei”, iar autoritatea sa era recunoscută de Senatul și Poporul Roman.
Datarea monedei poate fi stabilită destul de precis. Deși Traian devenise consul pentru a șasea oară încă din anul 112, prezența titlului „Optimus Augustus” permite încadrarea denarului între anii 114 și 117. Acest titlu onorific, care poate fi tradus prin „cel mai bun împărat”, i-a fost acordat oficial de Senatul roman în toamna anului 114, foarte probabil în apropierea zilei sale de naștere, 18 septembrie.
Tocmai aici apare legătura specială dintre monedă și luna septembrie. La 18 septembrie, romanii marcau „Natalis Augusti”, ziua de naștere a împăratului. Era o ocazie în care era celebrat Geniusul conducătorului, adică spiritul său protector, iar imaginea lui Jupiter deasupra lui Traian sugera că împăratul se afla sub auspicii divine deosebite.
Septembrie era însă important în Roma și dintr-un alt motiv. Între 4 și 19 septembrie aveau loc Ludi Romani, Jocurile Romane, considerate cele mai vechi și mai importante jocuri publice ale statului roman. Ele erau organizate în cinstea lui Jupiter Optimus Maximus și cuprindeau curse de care în Circus Maximus, spectacole de teatru și procesiuni fastuoase. Unul dintre momentele centrale era Epulum Iovis, ospățul ritualic dedicat lui Jupiter, organizat la 13 septembrie, de Idele lunii, pe Dealul Capitoliului.
În acest context, moneda cu reprezentarea monumentală a lui Jupiter și cu imaginea împăratului protejat de zeitate nu era doar un obiect folosit în tranzacțiile zilnice. Era și un instrument de propagandă extrem de eficient. Monedele circulau prin orașe, provincii și unități militare și ajungeau în mâinile unui număr uriaș de oameni. Mesajul politic se răspândea astfel odată cu banii.
Muzeografii arată că un astfel de denar era potrivit inclusiv pentru plata soldaților în perioada marilor sărbători din septembrie. În acest fel, imaginea împăratului, simbolurile religioase și ideea protecției divine puteau circula în întregul Imperiu fără să fie nevoie de discursuri sau inscripții monumentale. Faptul că un asemenea denar a ajuns până la Oarța de Sus arată și cât de largă era circulația monetară romană și cât de departe puteau călători aceste mici obiecte de argint.
Exponatul lunii septembrie oferă astfel o întâlnire cu o lume în care moneda însemna mult mai mult decât valoarea sa economică. Pe câțiva centimetri de metal erau condensate puterea împăratului, religia, propaganda, memoria victoriilor și marile sărbători ale Romei.
Sursa FOTO și informații: Raul Cardoș / Zamfir Șomcutean
Vasile Petrovan
