Recensământ rutier în România: de mâine începe monitorizarea traficului de mașini - 30 minute în urmă
Turneul semifinal 2 de volei feminin U13, găzduit de Sighet - 37 minute în urmă
Sighetu Marmației celebrează 700 de ani de atestare documentară între 14 și 17 mai - 1 oră în urmă
Câștigătorii celei de-a XXIV-a ediții a Festivalului Concurs Național de Satiră și Umor „Zâmbete în Prier” - 1 oră în urmă
Parcări de reședință în Baia Mare: se deschide Etapa II de atribuire și licitație - 1 oră în urmă
Vreme de iarnă în aprilie, avertizare meteo pentru zonele montane - 2 ore în urmă
Rezultate remarcabile pentru karatiștii din Fărcașa la „Cupa Șimleului” la Karate Shotokan, ediția a XXVI-a - 2 ore în urmă
Junioarele 1 de la CS Marta s-au calificat la turneul final - 3 ore în urmă
România strălucește la Batumi: aur și record european pentru Mihaela Cambei - 3 ore în urmă
Peste 150 de bicicliști pe traseele Maramureșului - 4 ore în urmă
13 ianuarie 1866, s-a născut Constantin I. C. Brătianu
La 13 ianuarie 1866, la Florica, în inima uneia dintre cele mai cunoscute familii ale României, venea pe lume Constantin I. C. Brătianu, cunoscut de toți drept Dinu Brătianu. Era fiul lui Ion C. Brătianu, omul care a pus temeliile statului român modern, și fratele mai mic al lui Ionel Brătianu, viitor prim-ministru al României. Dar, dincolo de numele greu pe care îl purta, Dinu Brătianu și-a croit singur drumul.
De profesie inginer, educat la București și la Paris, Dinu Brătianu a ales să intre în politică nu pentru putere, ci din convingere. A fost liberal până la capăt și a crezut cu tărie în democrație, lege și libertate, chiar și atunci când aceste valori au început să fie călcate în picioare.
Timp de aproape trei decenii a fost deputat, iar pentru o perioadă a ocupat și funcții ministeriale. În 1934 a ajuns președinte al Partidului Național Liberal, într-o vreme în care Europa se clătina, iar România se afla între presiuni externe și frământări interne.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, Dinu Brătianu s-a numărat printre puținii oameni politici care au avut curajul să spună „nu”. Alături de Iuliu Maniu, a trimis memorii prin care condamna continuarea războiului dincolo de granițele țării. A fost implicat în discuțiile care au dus la 23 august 1944, momentul întoarcerii armelor, și a făcut parte din guvernul care a încercat să readucă România pe drumul firesc.
După război, când comunismul a început să se instaureze cu forța, Dinu Brătianu a rămas pe poziții. Nu a fugit, nu s-a compromis și nu a cedat. Pentru acest lucru, a plătit scump. A fost ținut ani la rând sub supraveghere, iar în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, la 84 de ani, a fost ridicat și dus la închisoarea de la Sighet, alături de alte mari figuri ale României interbelice.
A murit la scurt timp, departe de casă, fără proces, fără apărare, într-un loc devenit simbol al suferinței și al distrugerii elitei românești. A fost înmormântat în Cimitirul Săracilor, un final nedrept pentru un om care a slujit statul o viață întreagă.
Astăzi, Dinu Brătianu rămâne în memoria istoriei alături de Regele Mihai și Iuliu Maniu, ca unul dintre oamenii care au încercat să apere demnitatea, legea și libertatea într-o perioadă în care acestea păreau pierdute. Un nume născut într-o zi de ianuarie, dar care a lăsat urme adânci în istoria României.
Vasile Petrovan















