Băimăreanca dr. Camelia Mureșan, pe prima treaptă a podiumului la Cupa Rotary la Karting de la Brașov - 4 minute în urmă
Anamaria Suciu din cadrul CSM Baia Mare, campioană națională U23 la judo pentru al doilea an consecutiv - 48 minute în urmă
Prima ediție a Cupei Prieteniei, la Tăuții Măgherăuș - 2 ore în urmă
Proiectul fotbalistic pentru copii prinde cheag la Bârsana - 3 ore în urmă
Cântec, emoție și tradiție la examenul clasei mixte de Canto Popular și Vioară de la Școala de Artă „Gheorghe Chivu” Sighetu Marmației - 4 ore în urmă
Weekend extins 5–7 iunie, pauză suplimentară în școlile din țară - 4 ore în urmă
„Tinerii Lei” din Baia Mare, rezultate remarcabile la concursul de șah rapid de la Satu Mare - 4 ore în urmă
Lucrările de modernizare la Corpul B al Școlii „Ion Șugariu” Băița avansează conform graficului - 5 ore în urmă
Top 10 modele de rochii care îți pun talia în evidență - 5 ore în urmă
Echipa de fete U11 a Școlii Profesionale Repedea, în finala Cupei Satelor - 5 ore în urmă
13 ianuarie 1866, s-a născut Constantin I. C. Brătianu
La 13 ianuarie 1866, la Florica, în inima uneia dintre cele mai cunoscute familii ale României, venea pe lume Constantin I. C. Brătianu, cunoscut de toți drept Dinu Brătianu. Era fiul lui Ion C. Brătianu, omul care a pus temeliile statului român modern, și fratele mai mic al lui Ionel Brătianu, viitor prim-ministru al României. Dar, dincolo de numele greu pe care îl purta, Dinu Brătianu și-a croit singur drumul.
De profesie inginer, educat la București și la Paris, Dinu Brătianu a ales să intre în politică nu pentru putere, ci din convingere. A fost liberal până la capăt și a crezut cu tărie în democrație, lege și libertate, chiar și atunci când aceste valori au început să fie călcate în picioare.
Timp de aproape trei decenii a fost deputat, iar pentru o perioadă a ocupat și funcții ministeriale. În 1934 a ajuns președinte al Partidului Național Liberal, într-o vreme în care Europa se clătina, iar România se afla între presiuni externe și frământări interne.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, Dinu Brătianu s-a numărat printre puținii oameni politici care au avut curajul să spună „nu”. Alături de Iuliu Maniu, a trimis memorii prin care condamna continuarea războiului dincolo de granițele țării. A fost implicat în discuțiile care au dus la 23 august 1944, momentul întoarcerii armelor, și a făcut parte din guvernul care a încercat să readucă România pe drumul firesc.
După război, când comunismul a început să se instaureze cu forța, Dinu Brătianu a rămas pe poziții. Nu a fugit, nu s-a compromis și nu a cedat. Pentru acest lucru, a plătit scump. A fost ținut ani la rând sub supraveghere, iar în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, la 84 de ani, a fost ridicat și dus la închisoarea de la Sighet, alături de alte mari figuri ale României interbelice.
A murit la scurt timp, departe de casă, fără proces, fără apărare, într-un loc devenit simbol al suferinței și al distrugerii elitei românești. A fost înmormântat în Cimitirul Săracilor, un final nedrept pentru un om care a slujit statul o viață întreagă.
Astăzi, Dinu Brătianu rămâne în memoria istoriei alături de Regele Mihai și Iuliu Maniu, ca unul dintre oamenii care au încercat să apere demnitatea, legea și libertatea într-o perioadă în care acestea păreau pierdute. Un nume născut într-o zi de ianuarie, dar care a lăsat urme adânci în istoria României.
Vasile Petrovan















