O expoziție de icoane pe sticlă realizată de elevii de la Palatul Copiilor Baia Mare a fost expusă la Ministerul Educației - 15 minute în urmă
O nouă zi, o altă poveste despre căței abandonați - 26 minute în urmă
Sunteți invitați la Jocul Satului la Desești - 2 ore în urmă
Programul liturgic al ierarhilor în Săptămâna Luminată - 2 ore în urmă
100 de porții de mâncare caldă, oferite de Asociația „Filantropia Maramureșeană” - 10 ore în urmă
Obiceiul „stropitului” în a doua zi de Paște - 11 ore în urmă
Muzeul Zipserilor - 16 ore în urmă
Obiceiul din Maramureș mai puțin cunoscut, care are loc în ziua de Paști - 16 ore în urmă
Paște fericit, locuitorilor comunei Fărcașa! - în urmă
Minunea aprinderii Luminii Sfinte de la Ierusalim - în urmă
Pe 4 aprilie este sărbătorit Sfântul Iosif, scriitorul de cântări bisericești
Pe 4 aprilie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Iosif Imnograful, unul dintre cei care au apărat credința în Dumnezeu. S-a născut în Sicilia. Părinţii săi, Plotin şi Agatia, erau drept-credincioși şi l-au crescut cu mare grijă, dându-i fiului lor o bună educaţie. De mic era blând şi smerit, înstrăinându-se de jocurile copilăreşti, iubea postirea şi înfrânarea. Nu căuta bucate dulci, hrănindu-se numai cu pâine şi cu apă o dată pe zi.
Sfântul Iosif a trecut ca monah prin tot felul de nevoinţe, patul său era pământul acoperit cu o piele, îmbrăcămintea era veche, postirea îi era aspră. Priveghea toată noaptea şi lucra mereu. Era între fraţi ca un înger al lui Dumnezeu, strălucind prin viaţa sa sfântă. În urma morţii Sfântului Grigore, Sfântul Cuvios Iosif s-a retras în afara cetăţii. Acolo sălăşluindu-se, a zidit o biserică în numele Sfântului Ierarh Nicolae şi a adus acolo moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale ucenicului acestuia, Ioan.
A întemeiat în cele din urmă în acel loc o mănăstire. Tot acolo a început să scrie cântări bisericeşti şi pesne de canoane, împodobind praznicele multor sfinţi. Dar mai ales pe Maica Domnului a cinstit-o cu multe canoane. În timpul persecuţiilor suferite de iconoduli (cinstitori de icoane), Sfântul Iosif a îndurat grele suferinţe. Pentru îndrăzneala mărturisirii în cinstea Sfintelor icoane, a fost surghiunit în Creta apoi în Cherson, de unde nu a putut să se întoarcă decât după moartea împăratului Teofil (829-842), la chemarea Sfintei Împărătese Teodora.
Lăcrimioara ZOTA