Trei scriitori maramureșeni, incluși în antologia „Memorie culturală vs Amnezie culturală” lansată la FestLit Cluj 2026 - 8 minute în urmă
Salvamont Maramureș și Poliția de Frontieră, intervenție de peste 14 ore pentru salvarea a trei cetățeni ucraineni din munți - 21 minute în urmă
Cod roșu de caniculă în Maramureș: maxime de 41°C și disconfort termic deosebit de accentuat - 33 minute în urmă
Patru adolescenți din Baia Mare propun o metodă modernă de învățare a istoriei - 50 minute în urmă
Un polițișt de frontieră din Maramureș a fost premiat de ministrul Afacerilor Interne - 51 minute în urmă
Mănăstirea Bârsana, în sărbătoare: Va avea loc Slujba de târnosire a Paraclisului de la demisolul bisericii - 3 ore în urmă
Unde liturghisesc ierarhii Maramureșului și Sătmarului în perioada 28 – 30 iunie - 4 ore în urmă
Caravana Filmelor TIFF se întoarce la Casa din Vale Breb - 5 ore în urmă
27 iunie 1953, s-a stins episcopul Ioan Suciu martir al credinței - 5 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XIX) - 5 ore în urmă
Biserica de lemn din Cornești este printre cele mai vechi din Maramureș
Satul Cornești aparține comunei Călinești din județul Maramureș. Biserica de lemn din localitate este construită la începutul secolului al XVII-lea și are hramul „Sfântul Nicolae”. Un secol mai târziu, ea și-a schimbat înfățișarea, având loc lucrări de reparații și modificări iar pereții au fost pictați. Biserica este mai mică decât multe altele din zonă, semn al vechimii sale, ca şi faptul că pronaosul nu are ferestre. Edificiul are un acoperiş cu streşini duble, ceea ce permite naosului să aibă o boltă destul de înaltă.
Toader Hodor din Vişeul de Mijloc a pictat pereţii interiori în 1750. El a fost cel care a zugrăvit şi biserica din Bârsana, fiind printre cei care au integrat stilul baroc în picturile rurale maramureşene. Picturile au fost aplicate pe bucăţi textile şi acoperite cu un strat de var preparat. Numele artistului a fost descoperit pe o inscripţie pe peretele sudic al naosului: „Sunt eu, umilul pictor Hodor Toader din Vişeul de Mijloc, care a pictat biserica pentru ca Domnul să-şi amintească de el.”
Pronaosul are un plafon întins, fără picturi. Pereţii au fost pictaţi din nou în prima jumătate a secolului al XIX-lea, lucru care a distrus multe din vechile picturi şi a deranjat aranjamentul iniţial al scenelor. Iniţial rezervat pentru tema Judecăţii de Apoi, spaţiul găzduieşte scene evanghelice lângă chipurile sfinţilor.
Pe peretele sudic, pe registrul întâi, se află fragmente din Judecata de Apoi, iar pe registrul al doilea – Fuga din Egipt, Ungerea Picioarelor lui Iisus şi Sf. Zosima, împărtăşind-o pe Sf. Maria Egipteanca.
Într-un cadru natural deosebit, lăcașul sfânt este amplasat în incinta cimitirului și în apropierea bisericii noi.
Lăcrimioara ZOTA















