Prognoza meteo Maramure, 17 iunie 2026 - 34 minute în urmă
17 iunie 1977, a început construcția Uzinei „Oltcit” de la Craiova - 35 minute în urmă
Flori de Sânziene: Ziua orașului Tăuții Măgherăuș – o sărbătoare a comunității, tradiției și bucuriei de a fi împreună - 10 ore în urmă
Jurnal de Mondial: Capul Verde care a dat peste cap Spania - 10 ore în urmă
Divertisment digital fără costuri: ce opțiuni gratuite descoperă tot mai mulți români - 10 ore în urmă
Premiul I pentru Paula Andreica din Tăuții Măgherăuș la Festivalul-Concurs „Porolissum” de la Zalău - 10 ore în urmă
O jucătoare de la CS Minaur, în naționala de tineret pentru Campionatul Mondial - 12 ore în urmă
Energie și sprijin în centrele sociale băimărene: Voluntarii americani, alături de copii pe perioada verii - 13 ore în urmă
Avântul Bârsana își află mâine adversarele din faza regională a Cupei României - 14 ore în urmă
Cinci ordine de protecție provizorii emise într-o singură zi. Un bărbat este monitorizat electronic - 15 ore în urmă
Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu: Bucuria colindelor – simțământul sacru al poporului român
În fiecare an, începând cu data de 21 noiembrie, de praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului, se dă „startul” mult așteptat al interpretării și ascultării colindelor – imne cerești ale căror strofe conțin versuri cu multă încărcătură duhovnicească ce transmit mesajul Nașterii Pruncului Iisus în ieslea din Betleemul Iudeii.
De ce această dată, 21 noiembrie? Pentru că din punct de vedere liturgic și tipiconal, această zi este cea mai îndreptățită în acest sens deoarece, cu săvârșirea Slujbei Utreniei a acestui praznic încep să se cânte la strană Catavasiile Nașterii Domnului; cântarea (irmosul) întâi ne arată foarte clar acest lucru mântuitor: „Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din Ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă! Cântați Domnului tot pământul și cu bucurie lăudați-L, popoare, că S-a preaslăvit!”.
Astfel, după o săptămână binecuvântată de post și rugăciune, s-ar cuveni să aprofundăm și mai mult taina cea de neînțeles cu minte omenească a nașterii Mântuitorului, prin interpretarea cu multă bucurie a colindelor sfinte și străbune, statornice și tradiționale.
Ne putem adresa întrebarea: – „De ce statornice și tradiționale?” Pentru că, din nefericire, tot mai mulți „artiști” mai mult sau mai puțin „consacrați” preferă ușorul drum al comercialului, al popularității, preferând cântecele străine de Crăciun, chiar și în alte limbi, dar care nu au nimic în comun cu colindele noastre, lăsând astfel, mai într-o margine, colindele străbune. Astfel de inițiative străine – chiar ale copiilor și tinerilor prin „exemplul nociv” al celor „mari” – denaturează din ce în ce mai mult specificul colindelor. Am observat, faptul că de câțiva ani, a început să se contureze o modă greșită din partea unor persoane cu multe like-uri și „aprecieri” în mediul online, de a mai „scoate o colindă cu videoclip”. În fapt, nu este nicio colindă, ci, cel mult poate fi un simplu cântec „adaptat” iernii.
Trebuie să ne revenim cât mai repede în fire, trezindu-ne din acest „trend” comercial și să valorificăm cu maximă seriozitate patrimoniul colindelor noastre strămoșești, autentice, cele de pe „timpuri”, care au fost cântate de moșii și strămoșii noștri, la căldura sobei și la trosnetul lemnelor de foc.
De altfel, cântăreții bisericești de la strană și corurile parohiale au datoria sfântă de a cultiva în rândul credincioșilor și al iubitorilor de frumos, spiritul autentic al Nașterii Domnului prin valorificarea frumoaselor colinde tradiționale, care sunt adevărate mărgăritare duhovnicești și nu acele cântări numite impropriu „colinde” ce aparțin repertoriului internațional.
Hristos Se naște, bucurați-vă, cântându-I Copilașului dumnezeiesc colindul cel sfânt și bun!
Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu







