Maramureșeanul Samuel Roman luptă în Spania pentru un loc în Top 100 mondial - 45 minute în urmă
Colonelul Balaș Sergiu de la ISU Maramureș a trecut în rezervă după o carieră dedicată siguranței comunității - 2 ore în urmă
Trofeul Maramureșului Royal Alpin 2026 aduce patru zile de off-road spectaculos la Cavnic - 3 ore în urmă
Concursul județean „Primăvara în imagini” a adus rezultate deosebite pentru două eleve din Cicârlău - 4 ore în urmă
Izvorul cu două nume din comuna Fărcașa, readus la viață; Apa este potabilă, iar zona va fi amenajată pentru localnici - 4 ore în urmă
Experiență de formare internațională în Croația pentru trei cadre didactice din Seini - 5 ore în urmă
Lansarea volumului de poezie „Atemporal/ Zeitlos”, semnat de Alexandru Sabou, a reunit scriitori, oameni de cultură și elevi la Biblioteca Județeană din Baia Mare - 5 ore în urmă
Începe modernizarea drumului dintre Ocna Șugatag și Ferești - 6 ore în urmă
Șoferi și pietoni din Baia Mare, informați privind riscurile consumului de substanțe psihoactive - 6 ore în urmă
Atenționare pentru cei care merg la mare: bacterie periculoasă în apă. Ce trebuie să știi înainte de vacanță - 7 ore în urmă
Frumuseți de la noi: Anual în aria montană maramureșeană avem spectacol de mireasmă specială, colorit deosebit, de la floarea națională a României!
Frumuseți de la noi: Anual în aria montană maramureșeană avem spectacol de mireasmă specială, colorit deosebit, de la floarea națională a României!
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care bujorul este declarat floare naţională a României, informează Administraţia Prezidenţială, arată g4media.ro.
Proiectul a trecut de Camera Deputaților la finalul lunii septembrie, când a primit 180 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” şi 23 de abţineri. „Se declară bujorul, din familia Paeoniaceae, ca floare naţională a României. În scopul marcării florii naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse, în aranjamente peisagistice şi ornamentale, diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, menționează actul normativ.
Autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedo-climatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări. Actul normativ mai prevede că autorităţile administraţiei publice locale pot organiza anual expoziţii florale centrate pe bujor şi vor putea amenaja în parcuri şi grădini publice spaţii rezervate cultivării florii de bujor. Consiliile judeţene pot lua măsuri pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor mini-grădini botanice în care florile de bujor să ocupe spaţii distincte şi pot sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană. Uniunea Artiştilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziţii de pictură consacrate florii de bujor. Totodată, se prevede ca Romfilatelia să cuprindă în planul său de emisiuni filatelice emiterea unor coliţe şi timbre consacrate florii de bujor.
Această frumusețe a naturii înflorește în aria montană maramureșeană, aducând spectacol de mireasmă specială și colorit deosebit, la fiecare început de vară. Montaniarzii descriu peisajul ca un colț de rai în Parcul Național Munții Rodnei, datorită lui, Bujorul de munte (Rhodondrendron myrtifolium) înflorit. Bujorul de munte este una din cele mai rare plante ale munților. Originar din zonă Balcanilor, în România se întâlnește în zonă Carpaților, la altitudini înalte, în tufe dese cu înălțimea de 20 -25 cm. Bujorul de munte mai este numit și smârdar, cocozar sau Smârdar și face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaya, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei. Bujorul de munte este una din cele mai rare plante ale munților.
Originar din zonă Balcanilor, în România se întâlnește în zonă Carpaților, la altitudini înalte, în tufe dese cu înălțimea de 20 -25 cm. Bujorul de munte mai este numit și smârdar, cocozar sau Smârdar și face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei.
Bujorul de munte are ramuri lungi, puțin ramificate și frunzele alternante îngrămădite spre vârful lujerului, tari și persistente, lungi de unu-doi centimetri și late. Planta a fost culeasă abuziv, florile fiind căutate pentru ceaiuri și dulceața, dar și pentru unele proprietăți medicinale, arată montaniarzi.ro. Bujorul de munte nu tolerează transplantări sau mutări, lucru care face imposibilă plantarea lui în grădini. Deci nu trebuie cules, sau smuls cu rădăcină pentru că moare în doar câteva ore și nu se poate adapta la altitudini mai mici. Bujorul de munte înflorește spre sfârșitul lunii iunie și are o aromă asemănătpare cu a vișinelor. Florile, conțin aminoacizi esențiali organismului, și în general, se adninistreaza sub formă de infuzie, dar există risc crescut de a produce intoxicații grave, dacă este câte de puțin supradozat. Bujorul de munte apare pe pantele înalte stâncoase ale Bucegilor și este una din florile spontane din Parcului Național Bucegi, în Făgăraș pe versantul nordic și în Retezat. Petalele bujorului de munte seamănă cu cele de trandafir, iar vârful sezonului ţine de regulă cam două săptămâni, în intervalul 1 iunie – 1 iulie, și variază de la un masiv muntos la altul. Prima dată înflorește în Bucegi, la finele luni iunie în Retezat. Smârdarul a fost pus in evidență și clasificat pentru prima oara de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866), și de asemenea de maghiarul Lájos von Simonkai (1851-1910), mai arată sursa citată în acest articol.
C.Ț.
Foto – Timotei Filipoiu
























