În ultimele săptămâni se vorbește tot mai mult despre El Niño și despre posibilitatea ca acest fenomen natural să schimbe vremea în lunile următoare. Uneori este prezentat aproape ca un buton care încălzește planeta sau aduce automat o iarnă ciudată în Europa. Realitatea este mai interesantă, dar și mai nuanțată.
El Niño este un fenomen natural care apare în Pacificul tropical, atunci când o zonă foarte întinsă a oceanului, mai ales în partea centrală și estică de lângă Ecuator, devine mai caldă decât în mod obișnuit. Nu vorbim despre câteva zile de apă mai caldă, ci despre o modificare persistentă, pe suprafețe uriașe, care ajunge să influențeze și atmosfera de deasupra oceanului. Vânturile se schimbă, zonele unde se formează norii și ploile se deplasează, iar această reorganizare poate transmite efecte la mii de kilometri depărtare.
Pe scurt, Pacificul tropical este atât de mare încât atunci când el se schimbă serios, atmosfera întregii planete simte schimbarea.
În prezent nu mai vorbim doar despre o posibilitate. Organizația Meteorologică Mondială a anunțat la începutul lunii septembrie că El Niño este deja bine instalat și continuă să se intensifice. Probabilitatea ca fenomenul să persiste până în februarie 2027 este estimată la aproape 100%, iar modelele indică posibilitatea ca actualul episod să ajungă la o intensitate foarte mare spre sfârșitul anului.
Aici apare însă prima confuzie importantă: El Niño nu înseamnă că peste tot va fi mai cald și nici că putem spune de acum cum va fi vremea într-o anumită zi în Baia Mare. Fenomenul modifică mai degrabă probabilitățile. În anumite regiuni crește riscul de secetă, în altele de ploi foarte abundente, iar în altele favorizează temperaturi peste normal. Dar atmosfera este influențată simultan de mulți alți factori. Met Office subliniază foarte clar că efectele istorice ale unui El Niño nu trebuie interpretate ca o predicție inevitabilă deoarece fiecare episod este diferit.
Nu există un curent de aer care pleacă pur și simplu din Pacific și ajunge în Maramureș. Legătura este indirectă. Când temperaturile oceanului se modifică pe o suprafață enormă, se schimbă locurile unde aerul cald se ridică, unde apar furtunile tropicale și cum circulă atmosfera la scară planetară. Aceste modificări pot influența, mai departe, poziția și intensitatea marilor curenți atmosferici.
În Europa lucrurile devin și mai complicate, pentru că vremea de pe continent este controlată foarte puternic de Atlanticul de Nord. Un rol important îl are Oscilația Nord-Atlantică (NAO), adică variația diferenței de presiune dintre zona Azorelor și cea a Islandei. În funcție de această configurație, furtunile atlantice pot fi împinse mai mult spre nordul Europei sau spre sud, iar temperaturile și precipitațiile se pot schimba considerabil.
Prin urmare, El Niño poate influența această mare mașinărie atmosferică, dar nu o controlează singur. De aceea, afirmații precum „El Niño va aduce o iarnă fără zăpadă în România” sau, dimpotrivă, „El Niño va aduce iarna secolului” sunt mult prea categorice și nefondate științific.
În Maramureș efectul este și mai puțin direct. Clima de aici este rezultatul întâlnirii mai multor influențe: circulația atlantică, masele de aer continental din est, pătrunderile de aer mediteranean, Carpații și, desigur, relieful local. Un episod puternic de El Niño poate schimba fundalul climatic în care se desfășoară toate acestea, însă nu poate spune singur dacă în Baia Mare va ninge de Crăciun sau dacă la Borșa vor fi minus 15 grade într-o anumită săptămână.
Ceea ce putem spune în acest moment este că actualul El Niño va fi un factor important al climatului global în toamna și iarna care urmează. WMO estimează temperaturi peste normal în multe regiuni ale lumii și modificări importante ale regimului precipitațiilor. Pentru România și Maramureș, semnalul trebuie însă combinat cu ceea ce se întâmplă în Atlantic, în Europa și în regiunea mediteraneană înainte de a putea vorbi serios despre caracterul unei ierni.
Totodată, se afirmă că El Niño și încălzirea globală sunt același lucru. Nu este adevărat. El Niño este un fenomen natural și temporar, cunoscut cu mult înainte ca încălzirea globală actuală să devină evidentă. Există dovezi că ciclurile El Niño–La Niña funcționează de mii de ani. Încălzirea climatică produsă de acumularea gazelor cu efect de seră este, în schimb, o tendință de lungă durată. Cele două fenomene se pot însă suprapune. Imaginea simplă ar fi aceasta: încălzirea globală ridică treptat „nivelul de bază” al temperaturii planetei, iar El Niño poate adăuga temporar încă un impuls de căldură sistemului climatic. Tocmai de aceea episoadele puternice de El Niño sunt urmărite cu multă atenție într-o lume care este deja mai caldă.
Mai există un detaliu interesant. În acest an, WMO atrage atenția că nu doar Pacificul este important. Oceanele globale sunt foarte calde, iar în Oceanul Indian este așteptată și o fază pozitivă a Dipolului Oceanului Indian. Cu alte cuvinte, clima următoarelor luni va fi rezultatul mai multor factori care acționează simultan, nu al unui singur fenomen.
În concluzie, El Niño este real, este deja instalat și în 2026 pare să evolueze spre un episod foarte puternic. Poate influența vremea și clima pe suprafețe uriașe ale planetei și poate contribui la apariția unor extreme, dar nu este o prognoză meteo pentru Maramureș. Nu ne spune astăzi cât va ninge la Cavnic în ianuarie și nici dacă Baia Mare va avea o iarnă caldă sau una severă. El modifică piesele mari ale atmosferei, iar efectul final asupra noastră depinde de felul în care se vor combina toate celelalte mecanisme ale climei europene.
Poate că tocmai aici este partea fascinantă: o anomalie de temperatură a apei în Pacific, la aproape jumătate de planetă distanță, poate ajunge să influențeze indirect inclusiv vremea pe care o simțim în Maramureș. Dar între Pacific și termometrul de la Baia Mare există o întreagă planetă de atmosferă. Iar meteorologia serioasă începe tocmai acolo unde dispar explicațiile prea simple.
Vasile Petrovan
