Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când emoțiile de examen ajută și când încurcă - 2 ore în urmă
Maramureșeanul Samuel Roman luptă în Spania pentru un loc în Top 100 mondial - 4 ore în urmă
Colonelul Balaș Sergiu de la ISU Maramureș a trecut în rezervă după o carieră dedicată siguranței comunității - 5 ore în urmă
Trofeul Maramureșului Royal Alpin 2026 aduce patru zile de off-road spectaculos la Cavnic - 6 ore în urmă
Concursul județean „Primăvara în imagini” a adus rezultate deosebite pentru două eleve din Cicârlău - 7 ore în urmă
Izvorul cu două nume din comuna Fărcașa, readus la viață; Apa este potabilă, iar zona va fi amenajată pentru localnici - 7 ore în urmă
Experiență de formare internațională în Croația pentru trei cadre didactice din Seini - 7 ore în urmă
Lansarea volumului de poezie „Atemporal/ Zeitlos”, semnat de Alexandru Sabou, a reunit scriitori, oameni de cultură și elevi la Biblioteca Județeană din Baia Mare - 8 ore în urmă
Începe modernizarea drumului dintre Ocna Șugatag și Ferești - 9 ore în urmă
Șoferi și pietoni din Baia Mare, informați privind riscurile consumului de substanțe psihoactive - 9 ore în urmă
Inițiativă lăudabilă în Baia-Sprie: În orașul maramureșean apele montane începând de acum sunt populate cu păstrăv. Detalii despre această acțiune!
Inițiativă lăudabilă în Baia-Sprie: În orașul maramureșean apele montane începând de acum sunt populate cu păstrăv. Detalii despre această acțiune!
Acțiune de repopulare cu păstrăv a apelor de munte de la Baia Sprie, arată autoritățile orașului maramureșean. Dar mai întâi iată o scurtă incursiune în istoria locală – Informații despre Păstrăvăria Gutinul – prima inițiativă piscicolă din zonă, prezentate de reprezentanții administrației locale.
Un articol din ziarul Universul din data de 27 martie 1935 ne spune despre primele inițiative de înființa pescării în zona Baia Sprie și dorința de a repopula apele din vecinătate: „O pescărie de păstrăvi în Nordul Ardealului. De mult se simţea nevoia unei pescării în apele muntoase din jurul Băii Mari. Aceasta cu atât mai mult că prin noile sisteme de flotație și mai ales prin acidul sulfuric ce se varsă în râul Săsar, afluent al Someșului, a dispărut toată fauna piscicolă de la Baia Mare în jos. Afluenții râului Săsar ce isvorăsc din munții ce înconjoară această regiune mai păstrează păstrăvi roșii „truta fario” însă numai ca o faimă veche, păstrăvul românesc, frumos colorat cu pete pe porțiunea de la Baia Mare în sus.
Dr. ing. Anderco, „un mare animator ai turismului din Baia Mare şi jur, împreună cu d-nii, înv. Alexandrescu şi Alboiu din Baia Sprie, au luat frumoasa iniţiativa să formeze două pescării de păstrăvi una la Baia Sprie şi alta la Valea Neagră. Scopul acestor păstrăvării nu este comercial, ci pur și simplu pentru repopularea râurilor propi pentru păstrăv. În incubatoare se cresc două feluri de icre. Icre pentru întărirea păstrăvului românesc Trata Faldo, şi Salmo Irideus, păstrăv american propice bazinurilor inferioare. Ambele soiuri de păstrăvi se vor cultiva pentru afluenţii ce isvorâsc din Gutâi. Aceste iniţiative au fost bine primite de întreaga opinie, mai ales când s’au găsit faţa faptului împlinit”. – informații oferite de istoricul local Muntean Gheorghe. „Azi, după o foarte lungă perioadă în care nimeni nu s-a îngrijit de menținerea faunei piscicole, am luat inițiativa de a popula Valea Chiuzbăii, Râul Săsar, Valea Limpedea și Lacul Bodi cu păstrăv în speranța că eforturile noastre vor invigora viața acvatică din râurile și lacurile noastre de munte. Am fost încurajați și de reapariția rațelor sălbatice, semn că apele sunt propice supraviețuirii peştilor, păsărilor şi a altor specii.
Inițiativa domnului primar Bîrda Sebastian Alin s-a concretizat printr-o colaborare de succes cu Direcția Silvică Maramureş prin Ocolul Silvic Baia Sprie și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Menținerea unui mediu natural sănătos și viu este prioritatea iubitorilor de natură și a instituțiilor care trebuie să deruleze astfel de acțiuni ori de câte ori e nevoie”, mai arată autoritățile maramureșene.
C.Ț.
























