Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 2 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 5 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 7 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 7 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 7 ore în urmă
„Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” a reunit elevi, profesori și voluntari în cadrul unei noi lecții de geologie pe Valea Bulzului și Cheile Dănești - 7 ore în urmă
75 de ani de la Rusaliile care au schimbat destinele a zeci de mii de români - 8 ore în urmă
Literomania omagiază memoria lui Marian Ilea: număr special dedicat operei și moștenirii sale literare - 8 ore în urmă
Campanie: „Cea mai mare notă pentru copilul tău este să fii alături de el!” - 8 ore în urmă
ACS Academia de Judo Baia Mare a adus acasă opt medalii obținute de sportivi la „Cupa Țara Oașului” - 8 ore în urmă
„Rohia – munte sfânt”, o poezie profundă compusă de PS Părinte Iustin
Ne aflăm în prima săptămână a sfântului și marelui post al Paștelui, numită și „săptămâna duhovnicească”. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, se află la Mănăstirea Rohia, în Muntele cel Sfânt, locul de metanie, de creștere și formare duhovnicească.
Joi după-amiază, 18 martie, Preasfinția Sa, contemplând – cu peniță și cerneală înmuiată în călimară – frumusețile și darurile primite de la Dumnezeu, ne oferă în dar o poezie profundă, care se intitulează „Rohia – munte sfânt”.
Avut-ai, Doamne, grijă de popor,
Să-i dăruiești un loc ales și sfânt;
Să faci cu el un mare legământ
Și să-i trimiți din cer, pe nor,
Un chivot sfânt, un chivot sfânt…
Ales-ai Doamne, tot din Cer privind
Pământul, un popor senin și blând;
Un loc anume să îi dai,
ă-i fie mult iubit și colț de rai,
Cele de jos cu Tronul Tău unind.
Și-ai coborât din Cer șuvoi de har
Ca să sfințească-naltul Tău Altar;
Să fie-n veci lumină și cărare
Spre Pomul Vieții, pentru fiecare
Din fiii Tăi, ce-au îndurat cumplit amar.
Ca să ne crești în dor de paradis,
Dor de iubire, de familie și casă,
Ai rânduit o gazdă preaaleasă,
O Mamă în Icoană,-mpărăteasă,
Să ne primească-n casa ei pe toți, aici ca-n vis.
O, Doamne, câte suflete pierdute,
Și câte trupuri ce de boală s-au atins,
Urcând în muntele cel sfânt, cu dor nestins,
S-au aruncat în Brațele în care
Găsit-au pace, dragoste și vindecare!
Din Cer, Părinte, de la Tine coborâtă,
Este Rohia, nouă dăruită,
Să fie căpătâi, liman și dor,
Să fie Maică iubitoare de Popor,
A noastră sfântă și a tuturor.
Legați sublim de Cerul din care ne privești,
În muntele cucernic în care locuiești,
Ne vom pleca genunchii
Și ruga n-o vom stinge;
Credinței vom aprinde puterea de-a învinge.
Spre veșnica lumină a lumii ne-nserate,
Purtându-ne sub mantia Stăpânei Preacurate,
Să fim cu Tine Doamne, cum Tu ai fost, Părinte,
Mereu cu noi,
De-a pururi, de astăzi înainte!
















2 Comentarii în această postare
Maria
Foarte frumoase versuri! Dumnezeu sa va ocrotească!
Pop Valentina
Ce poezie frumoasa