Semnificația ouălor de Paște - 5 ore în urmă
Mersul în Tez, de Paști. Obiceiul este rezervat copiilor - 11 ore în urmă
„Focurile de Paște” de la Groși - 16 ore în urmă
Sărbători binecuvântate. Mesajul președintelui CJ Maramureș, Ionel Bogdan - 17 ore în urmă
„Osima” – proză de Marian Ilea, partea a VII-a - 17 ore în urmă
Sărbători Pascale: Mesajul administratorului public al județului, Gabriel Bogdan Ștețco - 17 ore în urmă
Emisiunea ROventura, din nou în Maramureș. Pregătirile de Paște sunt în toi - 18 ore în urmă
Un nou drept pentru pacienții asigurați în sistemul de sănătate - 18 ore în urmă
Noua lege a salarizării va rotunji retribuțiile românilor - 19 ore în urmă
„Paști în Maramureș”la Sighetu Marmației - 19 ore în urmă
Coruia deține un monument al naturii: Stejarul bătrân de sute de ani este simbol al comunității
Despre bijuteria deținută de localitatea Coruia (comuna Săcălășeni) am scris nu demult. Este vorba despre Biserica de lemn monument istoric cu hramul „Zămislirea Sfintei Ana”, care datează din secolul XVIII.
Aceasta intră în categoria Monumentelor Istorice de Importanță majoră, de categoria A. Biserica are un hram rar întâlnit și unic la nivel național – „Zămislirea Sfintei Ana”.
În spatele bisericuței se află un stejar bătrân de sute de ani, acesta fiind și el un punct de atracție pentru cei care vizitează Țara Chioarului. Este un monument al naturii, fiind ocrotit de lege.
Stejarul este un simbol al acestei comunități, frunza lui fiind redată pe șterguri, fețe de masă, costume populare, chiar și pe pasca de Sfintele Paști.
„Se pare că stejarul este contemporan cu biserica, aceasta fiind tot din lemn de stejar.
Bătrânii satului spun că îl știu așa mare cum e și azi. Este monument al naturii. Mulți străini veniți în vizită, din Germania și Franța de exemplu, au luat ghindele lui și ziceau că le vor planta în țara lor, poate va mai ieși unul asemena. Alții consideră ghindele cel mai prețios suvenir.
Stejarul este ca un simbol al comunității noastre, este prezent atât în bucatele tradiționale, cât și ca simbol cusut pe costume populare și alte elemente de decor. Spre exemplu, pe pasca cu brânză care se duce la biserică în ziua de Paști este redată frunza de stejar și pe unele „șterguri” pentru coșarcă. Și chiar pe draperiile de odinioară, fețe de masă și elemente de port popular”, declară, pentru DirectMM, Diana Denisa Țicală, fiică a satului și angajată a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovrea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Tot ea ne-a și furnizat forografiile publicate în articol.
Așdar, dacă treceți prin Țara Chioarului merită să faceți o vizită și localității Coruia! Aveți ce vedea!
Lavinia-Codruța HERMAN
Foto deschidere – Iacob Oniga
Citește și