Seria dedicată biodiversității din Baia Mare merge mai departe, cu un nou episod despre păsările și plantele care fac parte din peisajul nostru urban. După ce în numărul anterior v-am prezentat rața mandarin (Aix galericulata) astăzi, profesorul Alexandru Lapoși ne va povesti despre mierla de apă (Cinclus cinclus) una dintre păsările cele mai curajoase și neobișnuite, care trăiește între două lumi: aerul și apa.
„Mierla de apă/ Pescărelul negru (Cinclus cinclus)
Mierla de apă este una dintre cele mai spectaculoase păsări dintre cele care pot fi văzute pe Săsar. De data aceasta, spectaculozitatea nu provine de la aspect, ci din felul fascinant în care se mișcă această pasăre, care pare că anulează orice limite între deplasarea prin aer, apă sau pe uscat. Lasă impresia că este tot timpul grăbită, în criză de timp, deoarece zboară rapid, pe deasupra apei, aleargă, sare țopăie printre pietre, dar la fel de ușor aleargă, înoată, zboară cu corpul parțial sau total scufundat, fără să fie deranjată de curentul puternic al apei. O vezi o clipă ieșind pe o piatră, pentru ca în clipa următoare să dispară plonjând în apa rapidă. Uneori mai apare scurt pentru a dispărea la fel de rapid. Răbdarea este condiția necesară pentru a putea observa pasărea în voie, sau pentru o fotografie reușită în cele câteva secunde în care poate fi surprinsă în repaus.
După cum o arată și numele, la prima privire seamănă cu binecunoscuta mierlă. Mărimea este comparabilă cu a mierlei (lungimea corpului de 17-20 cm), dar corpul este mai compact, îndesat, cu coada mai scurtă. Penajul apare în general întunecat, dar în lumină potrivită se pot desluși nuanțe de maroniu, cu nuanțe ruginii. De asemenea, un element distinctiv îl reprezintă pata mare, albă care îi acoperă pieptul și partea ventrală a gâtului.
Are o largă distribuție în emisfera nordică a Lumii Vechi . În România este considerată o specie comună în habitatele potrivite, reprezentate de cursurile da apă din zonele montane sau submontane. În Baia Mare și împrejurimi este prezentă pe toate apele curgătoare mari și mici unde și cuibărește (Firiza, Valea Neagră, Valea Usturoiului, Blidari, Chiuzbaia, partea superioară a Săsarului etc). Pe porțiunea urbană a Săsarului apare ocazional. Este o pasăre sedentară, rămâne la noi și peste iarnă. În iernile grele când râurile de munte îngheață, coboară pe cursurile de apă aflate la altitudini mai joase.
Hrana mierlei de apă este formată din nevertebrate acvatice (larve acvatice, crustacee etc), uneori icre și pești mici, pe care le culege din apă. Din acest motiv, prezența mierlei de apă este un indicator valoros al sănătății râurilor.
Cuibărește în apropierea apei, în locuri ferite printre stânci, crăpături de stâncă, sub poduri, în spatele cascadelor. Perioada de reproducere începe în martie. Cuibul, realizat în principal din mușchi, este construit de către ambele sexe și are o formă sferică cu un orificiu de intrare lateral. Depune de obicei 3-6 ouă pe care le clocește femela.
În România, populațiile de mierlă de apă înregistrează un declin din ce în ce mai accentuat în ultimii ani. Principala amenințare a speciei este reprezentată de scăderea calității apelor montane, regularizarea cursurilor de apă, în special datorită reducerii debitelor (prin captări) poluare, factori valabili și în cazul Săsarului.”
Profesor Alexandru Lapoși
Sursa FOTO: Gabriel Timariu
Dacă v-a plăcut această incursiune în lumea vie a râului Săsar și modul în care natura își face simțită prezența chiar în inima orașului nostru, vă invităm să continuați călătoria alături de noi, pentru că în următorul episod vom descoperi codobatura albă (Motacilla alba). În fiecare sfârșit de săptămână vom publica câte un nou episod, un foileton al naturii urbane din Baia Mare, și nu numai, realizat cu sprijinul prof. Alexandru Lapoși și grupul „Clipa de natură” format din cadre didactice universitare, masteranzi, iubitori de natură.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
