Bunătatea nu are vârstă: Micuța Petra din Baia Mare și-a donat părul pentru a aduce speranță unei paciente oncologice - 49 minute în urmă
Școala de Vară Merișor: experiențe educative și distractive pentru copiii din Maramureș - 3 ore în urmă
Expoziția „Noblețea marginii”, vernisată la Vișeu de Sus; Heraldica familiilor nobiliare maramureșene, reinterpretată artistic de Ioan Borlean - 4 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XXII) - 4 ore în urmă
Georgiana Cenan-Pintzoi, violonistă a Ansamblului Folcloric Național „Transilvania”, își serbează ziua de naștere - 4 ore în urmă
Atelierele de weekend de la Muzeul Satului Baia Mare îi așteaptă pe copii, tineri și adulți - 6 ore în urmă
Programul ierarhilor Maramureșului și Sătmarului în perioada 19-21 iulie - 6 ore în urmă
Pr. protosinghel dr. Chesarie Bertea, Protopop de Atlantic New York-Washington, va sluji în Buzești și Baia Mare - 6 ore în urmă
Tineri români și chinezi au vizitat Muzeul Satului Baia Mare în cadrul unui program de schimb cultural - 6 ore în urmă
Tiroliană, obstacole și distracție cu apă la Muzeul Satului din Baia Mare - 6 ore în urmă
Manifestul de la Cluj
În inima Ardealului, la Cluj, s-a aprins o scânteie care ar putea anunța o criză profundă în interiorul partidului AUR. Călin Cozma, consilier local și fost candidat al formațiunii la primăria municipiului Cluj-Napoca, a lansat un avertisment public dur către conducerea partidului, cerând revenirea la valorile fondatoare: credința, națiunea, familia și libertatea. Sub titulatura Manifestul de la Cluj, apelul său devine primul semnal clar că, în interiorul AUR, nemulțumirile cresc, iar fisurile ideologice încep să iasă la suprafață.
„Nu mai suntem ce-am fost”
Într-o declarație acordată pentru Digi24, Cozma a vorbit deschis despre dezamăgirea care îl încearcă: „În campania electorală nimeni nu m-a înjurat. Oamenii mă respectau. Azi, primesc injurii peste tot. Și nu pentru cine sunt, ci pentru ce am ajuns să reprezentăm”. Acesta susține că ,,AUR s-a îndepărtat grav de principiile care i-au adus inițial popularitatea și că actuala conducere trebuie să reflecte profund asupra drumului pe care a apucat. ”
Fără a cere demisii, nici pe cea a lui George Simion, Cozma afirmă că partidul suferă de o „criză de identitate”. Din punctul său de vedere, ,,cauza este abandonarea mesajului profund uman și unificator care definea AUR în primii ani: un naționalism pașnic, atașat valorilor spirituale, nu unul militant și diviziv. ”
În Manifestul de la Cluj, Călin Cozma avertizează că AUR a alunecat periculos spre un discurs care polarizează și izolează. Mesajul său este unul de reconciliere: „Nu credem în dihotomii false între «noi» și «ceilalți». Naționalismul autentic unește, nu dezbină”. Exemplul orașului Cluj, unde români și maghiari au trăit „ca frații”, este invocat drept model de coexistență armonioasă.
Apelul său se îndreaptă și către intelectualii, cercetătorii și oamenii de cultură care s-au îndepărtat de AUR tocmai din cauza „retoricii divizive” și ,,a pierderii direcției inițiale”.
Cozma nu ezită să critice strategia electorală a AUR, considerând că aceasta a fost slabă și neinspirată: „Am uitat să vorbim despre valorile noastre. Campania a fost dominată de alte mesaje, iar efectele se văd acum în percepția publică”. În opinia sa, apropierea de Călin Georgescu nu a fost greșită în sine, dar anularea turului al doilea și modul în care conducerea a reacționat la acest fapt au fost pași care au agravat tensiunile interne și au radicalizat discursul public.
Cozma subliniază că nu susține înființarea de noi partide, așa cum au sugerat Claudiu Târziu sau Gigi Becali, și consideră că împărțirea suveraniștilor în mai multe formațiuni nu face decât să slăbească mesajul: „E o prostie. Nu despre noi e vorba, ci despre ceea ce vrem să construim împreună”.
Consilierul clujean spune că simte zilnic presiunea apartenenței la AUR: „Prieteni care mă încurajau, acum mă insultă. Nu pentru mine, ci pentru ceea ce reprezităt partidul astăzi. Nu mai vreau să port această povară”. În plus, el atrage atenția că agresivitatea verbală, alimentată de declarațiile liderilor, a devenit o normă, nu o excepție.
Un manifest al conștiinței, nu al scindării
Cozma insistă că Manifestul de la Cluj nu este un act de rebeliune, ci un strigăt sincer de trezire: „Nu vreau să rup partidul, vreau să-l vindec. Trebuie să ne recunoaștem greșelile și să ne reformăm profund. E timpul pentru o mărturisire colectivă și un nou început”.
În privința deciziei Curții Constituționale de a respinge contestația lui George Simion privind alegerile, Cozma evită să conteste instituțiile statului: „Justiția trebuie respectată, chiar și când nu înțelegem deciziile ei. România este o țară liberă și democratică”.
Ce urmează pentru AUR?
În timp ce George Simion vorbește despre „lovitură de stat” , ,,băi de sânge” și cheamă la mobilizare, vocile ca cea a lui Călin Cozma indică o ruptură tot mai adâncă între conducerea partidului și baza sa ideologică. În locul chemărilor la luptă, Cozma cere reflecție, unitate și revenire la valorile care au transformat AUR într-un fenomen politic.
Rămâne de văzut dacă Manifestul de la Cluj va rămâne un ecou izolat sau va declanșa o mișcare mai amplă de reformă internă. Cert este că, în AUR, liniștea s-a sfârșit. Primele răscoale au început.
Vasile Petrovan















