Reacția lui Viktor Orban după capturarea lui Nicolás Maduro marchează o schimbare semnificativă în discursul premierului ungar. Cunoscut pentru pozițiile sale favorabile politicilor promovate de Donald Trump, Orban a ales de această dată să critice public o decizie majoră a Statelor Unite, semnalând o ruptură de ton care nu poate fi ignorată.
Referindu-se direct la operațiunea militară din Venezuela, ordonată de președintele Trump, Orban a declarat: „În primele zile ale acestui an, am primit un memento important că ordinea mondială liberală se află în stare de dezintegrare.” Prin aceste afirmații, premierul Ungariei nu doar că se distanțează de o acțiune americană, ci sugerează că politicile SUA contribuie la instabilitatea globală.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Orban a continuat în același registru, avertizând că „noua lume este încă în formare” și că „ne așteaptă ani și mai instabili, imprevizibili și periculoși.” Este un discurs neobișnuit pentru un lider care, până recent, a salutat direcția politică imprimată de administrația Trump.
Această schimbare de ton apare într-un context internațional extrem de tensionat. La începutul lunii ianuarie, Departamentul de Stat al SUA a transmis un avertisment ferm cetățenilor americani: să părăsească imediat Rusia. Cei care aleg totuși să rămână au fost sfătuiți „să stea la adăpost și să nu fie vizibili pe rețelele sociale”, fiind avertizați asupra unor riscuri serioase, precum rețineri arbitrare, acces limitat la asistență consulară, sancțiuni financiare, interogări nejustificate, dosare fabricate, lipsa unui proces echitabil și condamnări fără dovezi. De asemenea, în comunicatul american este menționată explicit „amenințarea potențială a unor atacuri teroriste”.
Un asemenea avertisment sugerează că autoritățile americane anticipează o deteriorare gravă a situației de securitate și o posibilă escaladare a tensiunilor cu Moscova. În același timp, lideri europeni vorbesc deschis despre schimbarea ireversibilă a relațiilor cu Rusia și despre faptul că Europa se află „între pace și război”. Războiul din Ucraina este departe de a se fi încheiat, iar promovarea lui Kirill Budanov, șeful informațiilor militare ucrainene și coordonator al unor operațiuni desfășurate pe teritoriul Rusiei, într-o funcție-cheie în imediata apropiere a președintelui Volodimir Zelenski, a fost interpretată la Moscova drept un mesaj de maximă confruntare.
În acest context, poziționarea lui Viktor Orban devine mai ușor de înțeles. Premierul ungar a folosit situația internațională și pentru a transmite un mesaj intern, afirmând că, în cazul unei noi victorii electorale, Ungaria va merge „pe calea păcii și securității”. El a subliniat clar: „Nu vrem să trimitem tinerii maghiari pe front și nu vrem să distrugem țara și economia maghiară.” De asemenea, a reiterat că Ungaria „se va ține departe de războiul” din Ucraina.
Este dificil de crezut că toate aceste declarații sunt întâmplătoare. Ele par mai degrabă rezultatul unei evaluări atente a situației internaționale și al unor discuții care au loc dincolo de declarațiile publice. Orban pare să fi înțeles că urmează o perioadă de instabilitate majoră și că relația cu Rusia va deveni un factor esențial în regiune, inclusiv din perspectivă politică internă, în contextul alegerilor care se apropie în Ungaria. Oare speră în ajutorul electoral al lui Putin?
Cert este că schimbarea lui Viktor Orban nu este una ideologică, ci una strategică. Criticând public Statele Unite și promovând un discurs axat pe pace și neimplicare, liderul ungar pare să transmită un mesaj clar: că încearcă să rămână într-o poziție care să-i asigure stabilitatea politică, chiar dacă asta înseamnă o distanțare vizibilă de Washington și o apropiere calculată de Moscova.
Vasile Petrovan
