Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Rohia va fi dusă pentru prima dată la Cluj-Napoca - 3 ore în urmă
Inspectorii sociali din Maramureș, recunoscuți la nivel național pentru activitate - 4 ore în urmă
Popoaia rămâne „zimbru” - 4 ore în urmă
Două echipe din Maramureș, între primele opt din țară la handbal juniori 4 - 5 ore în urmă
Joao Ferreira Florencio – out de la CS Minaur. Cine va conduce echipa de pe banca tehnică în ultimul meci de campionat - 5 ore în urmă
Întâlnire emoționantă la 50 de ani de la absolvirea Colegiului Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare - 6 ore în urmă
Zile cu trageri în Poligonul Vad - 6 ore în urmă
Zilele Filosofiei în Maramureș: evenimentul de deschidere a reunit studenți, elevi, cadre didactice și autorități locale, la Facultatea de Litere din Baia Mare - 7 ore în urmă
Excursie în Munții Maramureșului pentru tinerii din sistemul de protecție - 8 ore în urmă
Piața Universității din Baia Mare va avea prima fântână de ceață din oraș - 9 ore în urmă
Suedia importă gunoi, România îl aruncă: lecții pentru orașele noastre
Privind la Suedia, ne dăm seama cât de mult putem transforma o problemă în resursă. Suedezii au ajuns într-o situație aproape incredibilă: nu mai au gunoi de ars. Uzinele lor de reciclare și de transformare a deșeurilor în energie funcționează atât de eficient, încât trebuie să importe resturi menajere din alte țări pentru a-și putea încălzi locuințele în timpul iernilor aspre.

Totul funcționează pentru că, de decenii, societatea lor a adoptat reguli stricte, educație în școli și o mentalitate disciplinată în ceea ce privește separarea și reciclarea deșeurilor.
La noi, însă, situația stă cu totul altfel. Străzile, gările, parcurile și râurile sunt sufocate de gunoaie. Colectarea selectivă a deșeurilor rămâne aproape simbolică în multe orașe, iar centrele de reciclare funcționează fragmentat, insuficient pentru cantitatea uriașă de deșeuri produse zilnic. Gunoiul devine o problemă care ne urmărește peste tot și pentru care nu avem soluții coerente.
În Suedia, mai puțin de 1% din deșeuri ajung la groapa de gunoi. La noi, procentul e cu totul diferit. Gropile se umplu rapid, iar multe orașe se bazează pe depozitarea simplă, care poluează solul și apele. Nu avem infrastructură adecvată, nu avem politici susținute și nu avem, mai ales, o cultură a responsabilității civice în jurul gunoaielor.
De ce nu reușim? Pentru că rezolvarea problemei nu ține doar de tehnologie. Este nevoie de educație, de reguli clare, de infrastructură modernă și de implicare reală a oamenilor. Importul sau arderea gunoaielor nu este o opțiune pentru noi, pentru că nu avem uzine capabile să transforme deșeurile în resurse. În schimb, continuăm să fim sufocați de propriile resturi, iar mediul înconjurător plătește prețul.
Exemplul Suediei arată că o soluție există. Gunoaiele nu trebuie să fie o povară, ci pot deveni resurse valoroase. Dar pentru asta trebuie să începem de la mentalitate și organizare, nu doar de la tehnologii. La noi, e nevoie de un plan pe termen lung, de educație continuă și de responsabilitate la nivel individual și colectiv. Fără aceste schimbări, gunoiul va continua să ne înconjoare, sufocând orașele și comunitățile.
Vasile Petrovan















