Drumul spre Lună nu e doar american, se pare că are și o mică parte românească - 10 ore în urmă
Primul meci pentru CS Minaur în play-off și primul cu Pelici antrenor - 10 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Lacrimile lui Hristos – viață și Înviere; Scurtă meditație în Sâmbăta lui Lazăr - 11 ore în urmă
Restricții de circulație în Sighet - 11 ore în urmă
Măsuri dispuse de ISU de sărbători și recomandări - 12 ore în urmă
„Săptămâna Verde” la muzeu: grupuri numeroase de elevi au trecut pragul Muzeului de Istorie și Arheologie din Baia Mare - 12 ore în urmă
Săptămâna Verde: elevii din Șomcuta Mare s-au mobilizat pentru protejarea mediului înconjurător - 13 ore în urmă
Clipa de natură - 14 ore în urmă
Ziua Porților Deschise la ACS Dragonul Baia Mare: pasionații de arte marțiale sunt invitați să descopere sportul Taekwon-Do ITF, în luna aprilie - 14 ore în urmă
Întâlnire interculturală internațională la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare: un grup de elevi italieni a pășit în universul roboticii și tehnologiei - 15 ore în urmă
Suedia importă gunoi, România îl aruncă: lecții pentru orașele noastre
Privind la Suedia, ne dăm seama cât de mult putem transforma o problemă în resursă. Suedezii au ajuns într-o situație aproape incredibilă: nu mai au gunoi de ars. Uzinele lor de reciclare și de transformare a deșeurilor în energie funcționează atât de eficient, încât trebuie să importe resturi menajere din alte țări pentru a-și putea încălzi locuințele în timpul iernilor aspre.

Totul funcționează pentru că, de decenii, societatea lor a adoptat reguli stricte, educație în școli și o mentalitate disciplinată în ceea ce privește separarea și reciclarea deșeurilor.
La noi, însă, situația stă cu totul altfel. Străzile, gările, parcurile și râurile sunt sufocate de gunoaie. Colectarea selectivă a deșeurilor rămâne aproape simbolică în multe orașe, iar centrele de reciclare funcționează fragmentat, insuficient pentru cantitatea uriașă de deșeuri produse zilnic. Gunoiul devine o problemă care ne urmărește peste tot și pentru care nu avem soluții coerente.
În Suedia, mai puțin de 1% din deșeuri ajung la groapa de gunoi. La noi, procentul e cu totul diferit. Gropile se umplu rapid, iar multe orașe se bazează pe depozitarea simplă, care poluează solul și apele. Nu avem infrastructură adecvată, nu avem politici susținute și nu avem, mai ales, o cultură a responsabilității civice în jurul gunoaielor.
De ce nu reușim? Pentru că rezolvarea problemei nu ține doar de tehnologie. Este nevoie de educație, de reguli clare, de infrastructură modernă și de implicare reală a oamenilor. Importul sau arderea gunoaielor nu este o opțiune pentru noi, pentru că nu avem uzine capabile să transforme deșeurile în resurse. În schimb, continuăm să fim sufocați de propriile resturi, iar mediul înconjurător plătește prețul.
Exemplul Suediei arată că o soluție există. Gunoaiele nu trebuie să fie o povară, ci pot deveni resurse valoroase. Dar pentru asta trebuie să începem de la mentalitate și organizare, nu doar de la tehnologii. La noi, e nevoie de un plan pe termen lung, de educație continuă și de responsabilitate la nivel individual și colectiv. Fără aceste schimbări, gunoiul va continua să ne înconjoare, sufocând orașele și comunitățile.
Vasile Petrovan















