14 iulie 1947, înscenarea de la Tămădău - 2 ore în urmă
Anunț pentru aparținătorii pacienților decedați de la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare - 5 ore în urmă
Atelierele de vacanță continuă la Muzeul Satului Baia Mare: Copiii au învățat să croșeteze, să cioplească și să creeze din fibre naturale - 6 ore în urmă
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus a dat startul programului „Biblioteca, prietena ta de vară” - 6 ore în urmă
„Magia cristalelor” – expoziție aniversară cu flori de mină din Maramureș, vernisată la Tulcea - 7 ore în urmă
PS Timotei Sătmăreanul, în mijlocul celor peste 200 de participanți la Tabăra de vară „Credință, rugăciune și comuniune” de la Bloaja - 7 ore în urmă
Conf. univ. dr. Delia Suiogan prezintă specializarea Etnologie pentru viitorii studenți - 7 ore în urmă
Au început lucrările la Parcul de Specializare Inteligentă din Șomcuta Mare - 8 ore în urmă
Expoziția „Amintiri din sat”, semnată de Horațiu Crișan, vernisată la Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației - 9 ore în urmă
Fuego sărbătorește 50 de ani printr-un concert aniversar alături de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 10 ore în urmă
Suedia importă gunoi, România îl aruncă: lecții pentru orașele noastre
Privind la Suedia, ne dăm seama cât de mult putem transforma o problemă în resursă. Suedezii au ajuns într-o situație aproape incredibilă: nu mai au gunoi de ars. Uzinele lor de reciclare și de transformare a deșeurilor în energie funcționează atât de eficient, încât trebuie să importe resturi menajere din alte țări pentru a-și putea încălzi locuințele în timpul iernilor aspre.

Totul funcționează pentru că, de decenii, societatea lor a adoptat reguli stricte, educație în școli și o mentalitate disciplinată în ceea ce privește separarea și reciclarea deșeurilor.
La noi, însă, situația stă cu totul altfel. Străzile, gările, parcurile și râurile sunt sufocate de gunoaie. Colectarea selectivă a deșeurilor rămâne aproape simbolică în multe orașe, iar centrele de reciclare funcționează fragmentat, insuficient pentru cantitatea uriașă de deșeuri produse zilnic. Gunoiul devine o problemă care ne urmărește peste tot și pentru care nu avem soluții coerente.
În Suedia, mai puțin de 1% din deșeuri ajung la groapa de gunoi. La noi, procentul e cu totul diferit. Gropile se umplu rapid, iar multe orașe se bazează pe depozitarea simplă, care poluează solul și apele. Nu avem infrastructură adecvată, nu avem politici susținute și nu avem, mai ales, o cultură a responsabilității civice în jurul gunoaielor.
De ce nu reușim? Pentru că rezolvarea problemei nu ține doar de tehnologie. Este nevoie de educație, de reguli clare, de infrastructură modernă și de implicare reală a oamenilor. Importul sau arderea gunoaielor nu este o opțiune pentru noi, pentru că nu avem uzine capabile să transforme deșeurile în resurse. În schimb, continuăm să fim sufocați de propriile resturi, iar mediul înconjurător plătește prețul.
Exemplul Suediei arată că o soluție există. Gunoaiele nu trebuie să fie o povară, ci pot deveni resurse valoroase. Dar pentru asta trebuie să începem de la mentalitate și organizare, nu doar de la tehnologii. La noi, e nevoie de un plan pe termen lung, de educație continuă și de responsabilitate la nivel individual și colectiv. Fără aceste schimbări, gunoiul va continua să ne înconjoare, sufocând orașele și comunitățile.
Vasile Petrovan















