Prognoza meteo Maramureș, sâmbătă 14 martie 2026 - 29 minute în urmă
Marș comemorativ în Baia Mare pentru Revoluția Pașoptistă – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni - 8 ore în urmă
Deți Iuga a lansat priceasna „Cu amar striga pe cruce” - 11 ore în urmă
Echipa de baschet a Colegiului „Dragoș Vodă” din Sighet s-a calificat la faza națională a Olimpiadei Sportului Școlar - 12 ore în urmă
CS Minaur, doar egal cu Sănătatea Cluj - 12 ore în urmă
Polițiștii maramureșeni încurajează cetățenii să sesizeze comportamentele agresive la volan prin aplicația eSAR - 13 ore în urmă
Béla Zoltán a aniversat 30 de ani de creație artistică, în cadrul vernisajului expoziției personale „Turning Point- Clipa suspendată”, la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» - 15 ore în urmă
Jucător de la Academia de fotbal Minerul convocat la acțiunea de selecție a echipei naționale U15 - 15 ore în urmă
„Târg la Ariniș”: o nouă expoziție de ovine, cabaline, bovine și caprine va avea loc primăvara aceasta, în comuna Ariniș - 16 ore în urmă
Profesorii din învățământul preuniversitar vor fi evaluați psihic la fiecare 4 ani - 16 ore în urmă
Suedia importă gunoi, România îl aruncă: lecții pentru orașele noastre
Privind la Suedia, ne dăm seama cât de mult putem transforma o problemă în resursă. Suedezii au ajuns într-o situație aproape incredibilă: nu mai au gunoi de ars. Uzinele lor de reciclare și de transformare a deșeurilor în energie funcționează atât de eficient, încât trebuie să importe resturi menajere din alte țări pentru a-și putea încălzi locuințele în timpul iernilor aspre.

Totul funcționează pentru că, de decenii, societatea lor a adoptat reguli stricte, educație în școli și o mentalitate disciplinată în ceea ce privește separarea și reciclarea deșeurilor.
La noi, însă, situația stă cu totul altfel. Străzile, gările, parcurile și râurile sunt sufocate de gunoaie. Colectarea selectivă a deșeurilor rămâne aproape simbolică în multe orașe, iar centrele de reciclare funcționează fragmentat, insuficient pentru cantitatea uriașă de deșeuri produse zilnic. Gunoiul devine o problemă care ne urmărește peste tot și pentru care nu avem soluții coerente.
În Suedia, mai puțin de 1% din deșeuri ajung la groapa de gunoi. La noi, procentul e cu totul diferit. Gropile se umplu rapid, iar multe orașe se bazează pe depozitarea simplă, care poluează solul și apele. Nu avem infrastructură adecvată, nu avem politici susținute și nu avem, mai ales, o cultură a responsabilității civice în jurul gunoaielor.
De ce nu reușim? Pentru că rezolvarea problemei nu ține doar de tehnologie. Este nevoie de educație, de reguli clare, de infrastructură modernă și de implicare reală a oamenilor. Importul sau arderea gunoaielor nu este o opțiune pentru noi, pentru că nu avem uzine capabile să transforme deșeurile în resurse. În schimb, continuăm să fim sufocați de propriile resturi, iar mediul înconjurător plătește prețul.
Exemplul Suediei arată că o soluție există. Gunoaiele nu trebuie să fie o povară, ci pot deveni resurse valoroase. Dar pentru asta trebuie să începem de la mentalitate și organizare, nu doar de la tehnologii. La noi, e nevoie de un plan pe termen lung, de educație continuă și de responsabilitate la nivel individual și colectiv. Fără aceste schimbări, gunoiul va continua să ne înconjoare, sufocând orașele și comunitățile.
Vasile Petrovan






