Iulia Ioana Vlad a obținut Premiul Special al Fundației „Valeria Peter Predescu” în cadrul Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Cântecului Popular Românesc de la Bistrița - 9 ore în urmă
Ionel Bogdan și echipa sa alături de antreprenorii și angajații companiilor din Baia Mare: „Îmi asum acest parcurs, să reconstruim din temelii orașul” - 15 ore în urmă
Câinii ghizi ai persoanelor cu dizabilități au acces în toate spațiile publice - 15 ore în urmă
Doi elevi de la „Lucaciu” calificați la etapa națională a Olimpiadei „Cultură și spiritualitate românească” - 15 ore în urmă
CS Minaur a intrat în posesia medaliilor câștigate în această ediție de campionat - 15 ore în urmă
Reîncep cursele aeriene de pe Aeroportul Internațional Maramureș către Antalya - 16 ore în urmă
Școala ”Iorga” obține un loc meritoriu, la grupa gimnaziu, la faza națională a Olimpiadei Sportului Școlar la Handbal Băieți - 16 ore în urmă
”Amintiri de (Min)aur” se lansează în 17 mai - 16 ore în urmă
Trei medalii pentru CS Știința Electro Sistem Baia Mare, în Gorj, la Campionatul Național pe Echipe - 16 ore în urmă
Restricții rutiere în Sighetu Marmației pentru ”Maramureș Car Show” - 16 ore în urmă
Un covor de-o vârstă cu Marea Unire a fost donat Muzeului de Etnografie
O piesă pe cât de rară, pe atât de valoroasă şi de bine conservată, a intrat în patrimoniul Muzeului de Etnografie Baia Mare. Un superb covor de lână, ţesut la începutul secolului trecut, într-o gospodărie de intelectuali din Bozânta Mică a fost donat muzeului de Clemenţa-Letiţia Moga. Familia din care provine proprietara covorului a fost preocupată de păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor din acea zonă, fiind una dintre familiile care şi-a pus amprenta culturală şi intelectuală asupra satului. „Străbunicul meu, Paul Nicodim, a fost fondatorul bisericii din Bozânta Mică, undeva prin anul 1900. A avut zece copii. Toţi băieţii au fost la rândul lor preoţi, iar fetele învăţătoare. Noi, urmaşii, am păstrat lucrurile rămase de la ei cum am ştiut noi mai bine.” – spune Clemenţa-Letiţia Moga. Ea îşi aminteşte cum bunica ei, care s-a stins din viaţă la doar 34 de ani, a învăţat meşteşugul ţesutului de la mama ei, când era foarte mică. Avea doar 8 ani când a făcut primul covoraş, pe care familia încă îl mai păstrează.
Covorul donat muzeului este ţesut din lână vopsită în culori naturale, are modele geometrice specifice, iar franjurii sunt legaţi manual din aţă de bumbac. Etnologul Janeta Ciocan afirmă că, datorită dimensiunii lor (2 x 3 m) asemenea covoare se ţeseau doar în războaie speciale, nu în cele obişnuite cum existau în majoritatea gospodăriilor ţărăneşti. „Iniţial, nu m-am gândit că o să-l donez muzeului, pentru că este o piesă cu o mare valoare sentimentală, dar am realizat că aici este mult mai în siguranţă, că se păstrează mult mai bine.” – consideră proprietara. „Cu siguranţă, la felul în care a fost păstrat, acest valoros covor donat muzeului nostru în chiar anul în care demarăm o serie de acţiuni dedicate Centenarului Unirii, va prinde şi aniversarea cu numărul 200” – a adăugat Janeta Ciocan. (D.G.B.)