Anca Pătrășcoiu, băimăreanca ce a scris istorie pentru înotul românesc - 10 ore în urmă
Trei medalii de aur și două de bronz pentru elevii Colegiului „Gheorghe Șincai” Baia Mare la Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație 2026 - 10 ore în urmă
Casa Memorială „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța își recapătă înfățișarea tradițională - 12 ore în urmă
Alertă în Maramureș: Alina Doina Trandafir, o adolescentă de 15 ani din Vișeu de Jos, este dată dispărută - 12 ore în urmă
Seceta pune presiune pe rezervele de apă din Maramureș. Furnizare după program în mai multe localități - 12 ore în urmă
Bilanț pozitiv la Groși: 190 de animale sterilizate în cadrul campaniei inițiate de Asociația Salvați Animalele - 15 ore în urmă
„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 16 ore în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 16 ore în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 17 ore în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 17 ore în urmă
Ciorba de sălătucă de la Băiuț – o tradiție din darurile naturii

Sălătuca (Ranunculus ficaria) – plantă înflorită
Agricultura intensivă a îndepărtat omul de consumul plantelor spontane, cele cultivate fiind mult mai la îndemână și binențeles cu un randament mai bun atât la recoltare, cât și ca aport caloric.
În localitățile montane cum este și cazul Băiuțului unde cultivarea plantelor pentru consum este aproape inexistentă din cauza climei și a solului, oamenii au devenit mai atenți cu ce le oferă natura înconjurătoare apreciind așa-zisele „daruri ale naturii”.
Există foarte multe specii spontane care se pot folosi în alimentație, dar așa cum am amintit încet omul s-a îndepărtat de ele.
Una din speciile foarte apreciate în Băiuț este sălătuca (Ranunculus ficaria), recunoscută după frunzele rotunjoare și care apar primăvara după topirea zăpezilor.
Chiar dacă culesul lor se face nu cu mult spor din cauza dimensiunilor mici ale frunzelor, ele merită tot efortul din cauza beneficilor pe care le aduce consumul lor.
Sălătuca se consumă atât în stare crudă ca și salată (deși nu este foarte recomandată din cauza efectelor adverse în cazul în care este culeasă după înflorire sau consumată în cantități mari), cât mai ales sub formă de ciorbă sau mâncare fiartă ca și spanacul.

Salată crudă de sălătucă – Foto Criss
În toate cazurile trebuie observată la cules să nu fie deja înflorită deoarece poate fi toxică pierzându-și și aroma specifică.
Benefeciile consumului ciorbei de sălătucă după ieșirea din iarnă când organismul este văduvit de multe vitamine și minerale, constă într-un aport crescut de vitamina C care nu îl întâlnim la alte ciorbe de sezon.

Ciorba de sălătucă – Foto Criss
Alte beneficii sunt cele de purificare a sângelui și eliminare a toxinelor din ficat, devenind astfel un aliment-medicament.
Ca și medicament este folosit și în uz extern sub formă de cataplasme pentru tratamentul bolilor reumatismale ale articulaților și sciatică.
După înflorire, petale se folosesc pentru oprirea sângerării gingiilor și curățarea dinților.
Ciorba de sălătucă se prepară identic ca și ciorba de salată, dar desigur gustul final diferă.
Dacă răcuina care este specifică Băiuțului ca și plantă spontană utilizată la coptul deja celebrelor plăcinte, sălătuca se consumă și în alte locuri din Maramureș sau prin țară dar la modul sporadic și tot mai rar.
Dar cum spuneam la început că plecând de la o nevoie (mai ales în trecut când accesul la plantele cultivate era mai greu) s-a ajuns la o tradiție care mai apoi s-a transformat în specific.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început!

Walter Übelhart
Citește și














