La nici 10 ani, băimăreanca Zeea Mațan impresionează la Campionatul Mondial de Fitness - 8 ore în urmă
Scandal fără precedent în PNL: acuzații de „vot impus” și acțiune în instanță - 10 ore în urmă
Tabăra de vară „Spria 4 Fun” își deschide porțile pentru copiii din Maramureș - 10 ore în urmă
„Muzeograf pentru o zi” la Sighetu Marmației: trei membre ale Cercului de Istorie Gemina au susținut lecții de istorie pentru elevii ciclului primar - 11 ore în urmă
Inspectoratul de Jandarmi Județean Maramureș : urme proaspete de urs în zona Cavnic - 11 ore în urmă
Liceul Internațional Baia Mare: bilanțul premiilor obținute de elevi la concursurile de interpretare pianistică - 11 ore în urmă
Sportivi ai echipei de baschet WildCats Baia Mare, convocați în cadrul lotului regional al Federației Române de Baschet - 12 ore în urmă
Academia de Șah Maramureș organizează cantonament de vară la Repedea - 12 ore în urmă
În Băița de sub Codru va avea loc Serbarea Câmpenească „Târgul Sânzienelor”, ediția a XXXII-a - 13 ore în urmă
Maramureșeanca Sara Șunea, bronz la Campionatul Mondial de Dezlegări U14 - 14 ore în urmă
Datele le-au fost furate, datoriile rămân pe numele lor
Tot mai mulți români se trezesc că au datorii la bănci sau la alte firme care dau împrumuturi, deși nu au cerut niciun credit. În spatele acestor probleme stau infractori care fură datele personale – cum ar fi cele din buletin – și le folosesc ca să obțină bani în numele altor persoane.
Aceste împrumuturi sunt luate, de obicei, de la instituții financiare nebancare (IFN-uri), adică firme care nu sunt bănci, dar care oferă bani cu împrumut. Problema este că aceste firme nu cer întotdeauna semnătură sau dovadă clară că persoana care cere banii este cea din buletin. Uneori, nici măcar adresa de contact nu este verificată. Asta înseamnă că cineva poate completa un formular online, cu o copie de buletin furată, și să obțină bani pe numele altcuiva.
Legea din România permite acest lucru. Din 2019, o decizie a Înaltei Curți spune că astfel de contracte pot fi încheiate fără semnătură scrisă sau digitală, dacă persoana pare că a fost de acord. Așa se explică de ce mulți români ajung datori fără să știe.
În ultimii ani, cel puțin 20 de astfel de firme (IFN-uri) au apărut în anchete de poliție, în dosare de înșelăciune. Victimele sunt puse în situația să demonstreze că nu ele au semnat actele, ceea ce înseamnă timp pierdut, drumuri și, uneori, costuri pentru expertize speciale.
România se confruntă zilnic cu peste 50.000 de atacuri cibernetice, potrivit autorităților. Adică atacuri pe internet prin care infractorii încearcă să fure date sau să păcălească sistemele de securitate. Un studiu arată că aproape un sfert dintre românii care folosesc internetul au fost victimele hackerilor în ultimul an.
Problema cea mai mare este că victimele nu sunt suficient protejate de lege. Deși este clar că cineva le-a furat datele, multe dintre firmele care dau împrumuturi refuză să anuleze datoria. Asta pentru că actele par „în regulă” și nu le interesează dacă semnătura e falsă sau adresa e greșită.
Soluțiile ar putea veni doar prin schimbarea legii. Ar trebui ca firmele să fie obligate să verifice mai bine identitatea celor care cer împrumuturi, de exemplu, prin apel video, coduri pe telefon sau confirmarea adresei. De asemenea, dacă e clar că a fost o înșelăciune, datoria nu ar trebui să rămână pe numele celui păgubit.
Vasile Petrovan















