Bilanț pozitiv la Groși: 190 de animale sterilizate în cadrul campaniei inițiate de Asociația Salvați Animalele - 1 oră în urmă
„Tradiție, cultură și nemurire”: Eveniment comemorativ dedicat lui Gheorghe Chindriș la Ieud - 2 ore în urmă
Rotary Club Baia Mare a primit distincția Club Excellence Award pentru anul rotarian 2025-2026 - 3 ore în urmă
Maria-Luiza Mih, invitatul special al celei de-a III-a ediții a Festivalului Bivolului de la Suciu de Jos - 3 ore în urmă
Un Ceaslov românesc tipărit în urmă cu peste 300 de ani, prezentat de muzeul din Baia Mare - 3 ore în urmă
Caravana TIFF Unlimited revine la Târgu Lăpuș - 3 ore în urmă
Primero Camp- ediția a IV-a: 18 copii și adolescenți cu diabet zaharat de tip 1 din Maramureș, în tabără la Toplița - 3 ore în urmă
Horă în piscină la Vața de Jos. Diana Șoșoacă, în mijlocul susținătorilor - 4 ore în urmă
Evoluții promițătoare pentru tinerii sportivi ai Academiei de Șah Maramureș în etapa de la Brașov a circuitului Grand Prix România 2026 - 4 ore în urmă
Mineral Show revine la Cavnic. Trei zile dedicate bijuteriilor, cristalelor și mineralelor - 4 ore în urmă
Datele le-au fost furate, datoriile rămân pe numele lor
Tot mai mulți români se trezesc că au datorii la bănci sau la alte firme care dau împrumuturi, deși nu au cerut niciun credit. În spatele acestor probleme stau infractori care fură datele personale – cum ar fi cele din buletin – și le folosesc ca să obțină bani în numele altor persoane.
Aceste împrumuturi sunt luate, de obicei, de la instituții financiare nebancare (IFN-uri), adică firme care nu sunt bănci, dar care oferă bani cu împrumut. Problema este că aceste firme nu cer întotdeauna semnătură sau dovadă clară că persoana care cere banii este cea din buletin. Uneori, nici măcar adresa de contact nu este verificată. Asta înseamnă că cineva poate completa un formular online, cu o copie de buletin furată, și să obțină bani pe numele altcuiva.
Legea din România permite acest lucru. Din 2019, o decizie a Înaltei Curți spune că astfel de contracte pot fi încheiate fără semnătură scrisă sau digitală, dacă persoana pare că a fost de acord. Așa se explică de ce mulți români ajung datori fără să știe.
În ultimii ani, cel puțin 20 de astfel de firme (IFN-uri) au apărut în anchete de poliție, în dosare de înșelăciune. Victimele sunt puse în situația să demonstreze că nu ele au semnat actele, ceea ce înseamnă timp pierdut, drumuri și, uneori, costuri pentru expertize speciale.
România se confruntă zilnic cu peste 50.000 de atacuri cibernetice, potrivit autorităților. Adică atacuri pe internet prin care infractorii încearcă să fure date sau să păcălească sistemele de securitate. Un studiu arată că aproape un sfert dintre românii care folosesc internetul au fost victimele hackerilor în ultimul an.
Problema cea mai mare este că victimele nu sunt suficient protejate de lege. Deși este clar că cineva le-a furat datele, multe dintre firmele care dau împrumuturi refuză să anuleze datoria. Asta pentru că actele par „în regulă” și nu le interesează dacă semnătura e falsă sau adresa e greșită.
Soluțiile ar putea veni doar prin schimbarea legii. Ar trebui ca firmele să fie obligate să verifice mai bine identitatea celor care cer împrumuturi, de exemplu, prin apel video, coduri pe telefon sau confirmarea adresei. De asemenea, dacă e clar că a fost o înșelăciune, datoria nu ar trebui să rămână pe numele celui păgubit.
Vasile Petrovan














