Academia de șah Maramureș, rezultate remarcabile la Campionatele Naționale - 52 minute în urmă
Olimpiada Națională de argumentare, etapa pe Maramureș: Lista rezultatelor obținute la cele trei categorii - 1 oră în urmă
Cătălin Mureșan de la CT Anghel Saligny, rezultat bun la competiția ”Young Car Mechanic” - 1 oră în urmă
Mesaj Ro Alert pentru ursul din Moisei - 1 oră în urmă
”Baia Mare are nevoie de parcări supraterane, cu boxe de depozitare, în locul garajelor care ocupă loc și sunt folosite ca debara” – Ionel Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș/candidat la funcția de primar al municipiului Baia Mare - 2 ore în urmă
Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, Ocrotitorul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, va fi prăznuit la Catedrala din Baia Mare - 2 ore în urmă
„Împreună pentru Natalya”: Concert caritabil la Teatrul Municipal Baia Mare pentru o fetiță grav bolnavă - 2 ore în urmă
Noi cursuri în cadrul campaniei “Școala Mamei” la Spitalul Județean Baia Mare - 2 ore în urmă
„Caravana fără bariere”. Dialog cu copiii din sistemul de protecție, pe tema drogurilor - 3 ore în urmă
Politiștii locali vor fi obligați să participe la cursuri. Dacă nu le vor absolvi, vor fi buni de plată - 3 ore în urmă
Intrăm în curând în „luna lui mărțișor”; Pe vremuri, mărțișoarele se confecţionau din lână sau din bănuţi de aramă sau de argint
Mai demult, luna martie se numea în popor și „luna lui mărțișor”, datorită unui obicei străvechi.
„Mărţişoarele tradiţionale” se confecţionau din lână sau din bănuţi de aramă sau de argint pe timpul şezătoarelor de peste iarnă. Se purtau toată luna martie (şi chiar aprilie), până înfloreau mălinii (sau merii), când se legau de crengi, rostind o dorinţă. Fiecare dorinţă era însoţită de o rugăciune.
Adulţii doreau să se bucure de recolte bogate, iar tinerii să îşi găsească perechea. Se spunea că „alb îi culoarea norocului, a tinerilor, să le fie lumea dragă; roşu te fereşte de duhuri rele”. Bătrânii îl purtau „tătă luna lui mărţişor”.
Fetele le puneau feciorilor mărţişor la clop, iar băieţii le prindeau fetelor mărțișorul în piept.
Cuvântul „mărţişor” provine din apelativul arhaic „marţ, cu sensul de martie (din lat. „martius”).
Sursa: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Miorița Ștef, conservator)